Un PSIHOLOG de la Chișinău a explicat rezultatul strâns de la REFERENDUM. „Frica poate mobiliza mult mai puternic decât speranța”

Rezultatului referendumului din R. Moldova cu privire la o viitoare aderare la Uniunea Europeană a fost pozitiv, însă cu o diferență mică între numărul de voturi „DA” și „NU”, puțin peste 14 mii. Președintele Centrului de Cercetări Științifice în Psihologie din R. Moldova, Ștefan Popov, a oferit explicația pentru rezultatul strâns al referendumului.

„În societate există un șoc în privința rezultatelor referendumului, cifre greu de înțeles în orașele precum Ungheni sau Cahul, multe indignări și dezamăgiri față de mintea moldoveanului curg pe rețele sociale. Totuși, s-ar putea că rezultatele referendumului să nu fie o copie fidelă a realității. Îndrăznesc să sugerez o ipoteză, din perspectiva psihologică, care poate explica o mică variație a rezultatelor”, a scris Ștefan Popov într-o postare pe Facebook.

Potrivit psihologului, opțiunile „DA” și „NU” au la bază două tipuri de motivație diferită.

„Cei care spun „DA” au la bază o motivație de a obține ceva, iar cei care spun „NU” - e o motivație de a evita ceva (motivație din frică). Din punct de vedere fiziologic, motivația din frică este mult mai determinantă decât motivația de a obține ceva. Din perspectiva mai multor teorii psihologice avem premize de a presupune că persoanele care optează contra aderări UE au ieșit în număr puțin mai mare să-și exprime opinia, chiar dacă aveau și opțiunea boicot. Motivația din frică (aderare la UE) este mult mai puternică de a acționa (de a face ceva, ca să te ridici din pat și a merge la secția de vot) pentru a evita amenințarea percepută, decât motivația de a obține beneficii, prin aderare la UE”, a explicat Popov.

În opinia lui Popov, R. Moldova este una dintre statele cu cea mai mare frică de schimbare.

„Am arătat că suntem în topul țărilor care au frica de schimbare și de inovație, și conform teoriei managementului fricii, atunci când oamenii se confruntă cu incertitudini majore, cum ar fi aderarea la UE, ei pot fi mult mai motivați să voteze „NU” dintr-o dorință de a evita schimbări pe care le percep ca amenințări. Frica poate mobiliza mult mai puternic decât speranța pentru câștiguri viitoare. Cei care susțin „DA” sunt de multe ori motivați de dorința de a obține ceva mai bun, dar acest tip de motivație, de obicei, nu este la fel de intens ca dorința de a evita o pierdere percepută, cei care susțin aderarea ar putea percepe viitorul mai optimist și, astfel, nu simt aceeași urgență de a acționa”, a conchis psihologul.