Un pas spre alăptare, doi pași spre război

Trustia, elegii politikoase

Știrea că 100 000 (o sută de mii) de voluntari nord-coreeni se pregătesc să vină în ajutorul armatei ruse pe frontul minelor din Donbas și al harbuzăriilor din Herson, ca să-i extermine pe urmașii naziști ai lui Taras Bulba, l-a lăsat pe Colesovnazadov fără miros și fără gust. El tocmai introdusese în gura sa o nouă bucată de slănină cu ceapă și pâine neagră de secară puțin mucegăită, dar, mestecând, constată stupefiat că nu mai simte plăcerea sincretică pe care i-o provocase ceva mai înainte combinația dintre colesterolul pur, slăjit, picant și alte două ingrediente ce adăugau senzația consistentă de iute, sărat, cleios și acru.

Anosmia și ageuzia îmi mai lipsea, își zise Colesovnazadov fatalist, căci abia își revenise după a treia sau a patra variantă de Covid. Procesul mestecatului nu mai avea sens, se transformase într-o acțiune mecanică, de parcă ruguma iarbă sau fân, sau ciocleji. (Așa explica el detașarea filosofică, lipsa de entuziasm pe fețele oilor și vacilor în procesul ruminației.)

O sută de mii de voluntari nord-coreeni este dispus să trimită Kim Jong-un în ajutorul lui Putinhuilă cu condiția să fie hrăniți, căci coreenii sunt cam anemici. Kim ar trimite și un milion, dacă Putin le asigură alimentarea gratuită, e foamete cumplită în Coreea de Nord. Dar vor putea nord-coreenii vegetarieni de nevoie să-i învingă pe naziștii ucraineni alimentați cu slănină imediat ce sunt înțărcați? Îi pot birui ierbivorii pe carnivori? Sărmanul Putin, în ce stare l-au adus frații haholi, îi nevoit să ceară ajutor de la urmașii lui Ginghis Han, ca să-i biruie... Bogdan Hmelnițki s-ar răsuci în mormânt...

Alarmat de pierderea gustului, Colesovnazadov luă telecomanda, butonă categoric... „În Republica Moldova este marcată în perioada 1-7 august Săptămâna Mondială a Alăptării. În acest an, evenimentul se desfășoară cu genericul „Faceți un pas spre alăptare!” și va fi direcționat spre consolidarea capacităților actorilor care trebuie să protejeze, promoveze și să sprijine alăptarea, comunică MOLDPRES”, anunța prezentatorul la fel de grav, de parcă anunța încă o criză sau încă un război.

„Un pas spre alăptare, doi pași spre război... Omenirea dansează periculos. Bine măcar că noi pășim în direcția corectă”, constată semiîmpăcat Colesovnazadov și simți ceva în gură.

Acum stau și mă gândesc la șocul cultural pe care l-a trăit Veronica Drăgălin, noua șefă a Procuraturii Anticorupție, venită din California. Ea a constatat la noul loc de muncă, câștigat prin concurs cinstit, că bravii noștri procurori autohtoni au condiții de lucru mai bune decât îndărătnicii procurorii americani: spre deosebire de SUA, cu un PIB de 20,94 de trilioane de dolari, republicuța noastră, cu un PIB indecent de câteva mii de dolari, își asigură procurorii cu uniforme, apă plată și cafea pe gratis. Oare de ce? Ca să-i stimuleze să prindă hoții sau să-i stimuleze să nu-i prindă? Cum credeți voi, stimați molotoveni (fiindcă ne aflăm și în săptămâna când s-a format RSSM)?

Al vostru deviart, mokinberd, Ion Buraga