Un deputat PAS a luat la puricat politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2021, aprobată de Guvernul Chicu. „Aspectele NEGATIVE” ale documentului aprobat pe 30 noiembrie

Deputatul Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS), Sergiu Litvinenco, susține că a identificat mai multe „aspecte negative” ale politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2021, aprobată luni de Guvernul Chicu.

Parlamentarul subliniază că a fost majorată scutirea personală a persoanei fizice de la 24 000 la 25 200 de lei și, totodată, a fost propusă anularea scutirii acordate pentru soț/soție de 11 280 de lei anual.

„În actualele condiții de criză, consecințele căreia au afectat inclusiv regimul de muncă al persoanelor fizice, precum și nemijlocit veniturile salariale ale acestora, impactul social ar putea fi negativ. Pe de altă parte, impactul bugetar prognozat drept consecință a acestei propuneri nu este semnificativ”, afirmă Litvinenco.

Deputatul PAS enumeră mai multe prevederi „riscante” ale documentului propus de Guvern.

„- Se propune ca dobânzile obținute din depozite (persoane fizice) sa fie impozitate cu 3%, ceea ce poate genera anumite riscuri în partea ce ține de lichiditatea băncilor, în cazul retragerii masive, de către deponenți, a mijloacelor bănești deținute la moment în conturi.

- Se majorează de la 8 % la 12% TVA pentru importul/livrarea producției agricole primare. Riscuri? Majorarea în lanț a prețurilor. În primul rând, la produsele finite în condițiile în care costurile producătorilor agricoli rămân aceleași ca efect al menținerii prețurilor la procurarea îngrășămintelor și pesticidelor. Iar aceasta ar conduce la un impact negativ cu caracter social și economic.

- O funcție suplimentară de director general adjunct la Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale. Una nu e suficientă. Vor spune evident că e pentru ”eficientizarea activității”…

- Se anulează facilitatea ce vizează acordarea reducerii cu 15% a sumei impozitului pe bunurile imobiliare pentru contribuabilii care achită integral valoarea impozitului respectiv, până la 30 iunie a anului în curs. Abrogarea unui astfel de stimulent comportă riscul de neachitare a impozitului vizat în termenul stabilit de cadrul normativ, ceea ce, în consecință, va afecta valoarea mijloacelor financiare colectate în bugetele locale.

- Se propune plafonarea maximă a taxelor locale. Curtea Constituțională a examinat o dată deja o astfel de speță. Prin Hotărârea nr.2 din 28 ianuarie 2014, a declarat neconstituțional o astfel de intervenție.

- Prin completarea Legii nr.397/2003 privind finanțele publice locale, se acordă un nivel sporit și discreționar Ministerului Finanțelor, în ceea ce vizează suspendarea temporară a finanțării de la bugetul de stat, a transferurilor cu destinație generală la bugetul local respectiv, în cazul în care autoritățile bugetare care nu au prezentat la timp rapoartele privind utilizarea mijloacelor alocate, nu au înlăturat în termenele stabilite încălcările și neajunsurile depistate, precum și nu au prezentat alte rapoarte/documente/informații solicitate.

- Se propune eliminarea interdicțiilor la importul mijloacelor de transport cu un anumit termen de exploatare (10 și 12 ani) ceea ce ar putea eventual cauza creșterea numărului de autoturisme al căror termen de exploatare va fi major, iar aflarea acestora în circulație pe drumurile publice ar duce la poluarea mediului, la sporirea blocajelor de circulație, la eventualele accidente rutiere provocate de starea tehnică precară a respectivelor mijloace de transport. Actualmente, din numărul total de unități de transport notificate la Agenția Națională Transport Auto, doar 7,54 % au o vârstă de până la 10 ani, 64,55 % au o vârstă între 10-20 ani și 27,52 % au peste 20 de ani. Astfel, majorarea esențială a accizelor, precum dispune proiectul, poate conduce la înrăutățirea situației existente.

- Se reduce de la 200 euro la 100 euro plafonul pentru care nu se va achita TVA, accize și taxa vamală, la introducerea, de către persoanele fizice, a mărfurilor, în cadrul tranzacțiilor comerciale (B2C – de la business la consumator), prin intermediul trimiterilor poștale internaționale în cazul în care mărfurile nu au caracter comercial. În cazul în care mărfurile depășesc valoarea indicată, taxele se vor calcula pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menționată nu micșorează valoarea impozabilă a acestora. Aceasta ar putea avea repercusiuni în raport cu comerțul electronic. Mai mult, în acest sens, proiectul nu este însoțit de o analiză comparativă a impactului dezvoltării comerțului electronic asupra economiei naționale, cu potențialele pierderi la bugetul de stat, în cazul acceptării plafonului propus.

- Prin „politica bugetar-fiscală” se modifică Codul penal și de procedură penală… Și încă ce prevederi? Reglementarea contrabandei. Know how moldovenesc…”, a comentat Litvinenco.

De menționat că Guvernul Chicu a aprobat ieri politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2021. „Dat fiind specificul anului 2020, determinat de situația epidemiologică existentă la nivel național și internațional, dar și de calamitățile naturale din sectorul agricol, s-au impus câteva adaptări ale politicilor publice de natură bugetar-fiscală. Reieșind din această situație, majoritatea măsurilor sunt direcționate spre susținerea mai multor domenii economice afectate de pandemie și de seceta severă din anul curent. Proiectul conține atât măsuri de diminuare a presiunii fiscale, cât și mecanisme noi de subvenționare, în vederea susținerii relansării economice”, a precizat premierul Ion Chicu.