UE sancționează cinci persoane, inclusiv pe Ilan Șor și Vlad Plahotniuc. Regimul de sancțiuni a fost creat la propunerea României, pentru a contracara acțiunile de destabilizare a R. Moldova

Consiliul Afaceri Generale al Uniunii Europene a adoptat marți, la Bruxelles, prima listă de persoane sancționate în baza noului regim de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R. Moldova, regim creat la propunerea ministrului român de Externe, Bogdan Aurescu, care a salutat adoptarea acestei decizii, informează MAE de la București, transmite CaleaEuropeană.ro.

Decizia vine cu două zile înainte de Summitul Comunității Politice Europene care va avea loc în R. Moldova și îi vizează pe Ilan Șor, Vlad Plahotniuc, Marina Tauber, Gheorghe Cavcaliuc și Igor Chaika.

Acordul politic privind crearea regimului de sancțiuni a fost obținut la reuniunea Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023, procesul de adoptare a regimului fiind finalizat din punct de vedere procedural la 28 aprilie 2023.

România a deținut un rol central în crearea acestui regim de sancțiuni al UE, precum și în întocmirea pachetului de listări. Demersurile politico-diplomatice ale MAE au determinat un sprijin solid din partea tuturor statelor membre ale UE și a instituțiilor europene, ceea ce a condus la adoptarea regimului într-un timp record, fiind cel mai rapid proces de creare a unui regim de sancțiuni UE de până acum.

Pachetul adoptat pe 30 mai cuprinde cinci persoane listate în baza regimului de sancțiuni pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a Republicii Moldova, precum și două persoane listate în baza regimului de măsuri restrictive pentru acțiuni care subminează sau amenință integritatea teritorială, suveranitatea și independența Ucrainei, acestea din urmă fiind în strânsă conexiune cu acțiunile de destabilizare a R. Moldova.

„Aprobarea listărilor constituie un pas important în sancționarea celor responsabili de acțiuni destabilizatoare, iar decizia are o importanță deosebită în contextul regional actual marcat de consecințele agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei, precum și de presiunile hibride, ample și sistematice la adresa R. Moldova, care includ ingerințe în procesele politice interne și tentative de subminare a ordinii constituționale. România are un interes major în implementarea acestui regim de sancțiuni și a listărilor de persoane în baza acestuia, din considerente care privesc inclusiv asigurarea securității, rezilienței și stabilității în Vecinătatea Estică în ansamblul său, fiind, de asemenea, o măsură care va spori securitatea României și a cetățenilor ei. România rămâne un susținător ferm al parcursului european al Republicii Moldova și continuăm să sprijinim activ ancorarea sa fermă și ireversibilă în valorile democrației și statului de drept’’, a declarat cu acest prilej ministrul Bogdan Aurescu.

În baza regimului de sancțiuni privind R. Moldova, au fost listate următoarele persoane:

Ilan Șor: președinte al Partidului Șor și om de afaceri implicat în finanțarea ilegală a partidelor politice din R. Moldova, incitare la violență împotriva opoziției democratice și intimidare a autorităților statului, precum și organizarea de tabere de instruire pentru persoane în scopul de a provoca acțiuni violente în cadrul protestelor de stradă din R. Moldova;

Igor Chaika: om de afaceri rus cu influență în spectrul politic de la Chișinău implicat în canalizarea banilor către activele serviciilor secrete ruse din R. Moldova, cu scopul de facilita acțiuni de destabilizare a R. Moldova;

Gheorghe Cavcaliuc: fost șef adjunct al Inspectoratului General de Poliție și președinte al Partidului Acasă Construim Europa, este responsabil de acte destabilizatoare, implicare în protestele violente din perioada recentă din R. Moldova. Totodată, este implicat în tentative de răsturnare a guvernului ales în mod democratic, prin crearea unui guvern din umbră;

Marina Tauber: vicepreședinte al Partidului Șor și mâna dreaptă a lui Ilan Șor, a contribuit semnificativ la protestele violente, făcând parte dintre principalii organizatori ai acestora. Încălcând măsurile dispuse de Parchetul Anticorupție, aceasta a folosit dispozitive de comunicare speciale pentru a transmite instrucțiuni directe privind recrutarea, transportul și remunerarea protestatarilor;

Vladimir Plahotniuc: fost președinte al Partidului Democrat din R. Moldova, face obiectul a numeroase proceduri penale în legătură cu infracțiuni legate de deturnarea de fonduri ale statului moldovean și transferul ilegal al acestora în afara țării. În ultimii ani, chiar și atunci când nu a deținut nicio funcție în stat, Plahotniuc a continuat să influențeze negativ politica din R. Moldova.

Crearea acestui regim de sancțiuni se înscrie în seria de acțiuni politico-diplomatice inițiate de România în sprijinul R. Moldova, printre care sunt de amintit: obținerea, în 2022, prin demersuri la cel mai înalt nivel, a deciziei Consiliului European de acordare a statutului de candidat la aderarea la UE; crearea, în 2022, a Platformei de Sprijin pentru Republica Moldova, la inițiativa ministrului afacerilor externe Bogdan Aurescu împreună cu omologii săi din Germania și Franța, care a adunat deja fonduri substanțiale pentru Republica Moldova și acordă sprijin prin grupurile sale de lucru pentru procesul de reformă pentru aderare; crearea Misiunii de Parteneriat UE în Republica Moldova (EUPM Moldova) prin decizia Consiliului Afaceri Externe din 24 aprilie 2023 și lansată la Consiliul Afaceri Externe din 22 mai 2023, MAE român obținând ca aceasta să fie condusă de un diplomat român – Misiunea civilă vizează sporirea rezilienței sectorului de securitate al Republicii Moldova în domeniul gestionării crizelor și al amenințărilor hibride, inclusiv în ceea ce privește securitatea cibernetică și acțiunile de dezinformare; și multe altele.

În baza regimului de sancțiuni al UE pentru contracararea acțiunilor de destabilizare a R.Moldova, UE poate lua măsuri restrictive pentru contracararea acțiunilor care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova, precum și democrația, statul de drept, stabilitatea sau securitatea acesteia.

Sancțiunile pot viza persoanele care subminează procesul politic democratic, inclusiv organizarea alegerilor, sau care încearcă să răstoarne ordinea constituțională, spre exemplu prin acte de violență. De asemenea, regimul de sancțiuni poate viza persoane care se angajează în abateri financiare grave în ceea ce privește fondurile publice și exportul neautorizat de capital, în măsura în care ar putea prelua controlul sau influența serios activitățile autorităților statului. Deciziile privind măsurile restrictive includ interdicția de călătorie, înghețarea fondurilor și a resurselor economice, precum și interdicția de a pune fonduri și resurse economice la dispoziția persoanelor fizice și juridice, entităților sau organismelor responsabile de acțiuni sau politici care subminează sau amenință suveranitatea și independența R. Moldova.

Regimul de sancțiuni este conform cu și implementează concluziile Consiliului European din 15 decembrie 2022, în conformitate cu care UE va continua să sprijine Republica Moldova în acțiunile de combatere a consecințelor multiple ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El vine în completarea măsurilor restrictive implementate de SUA (octombrie 2022) și Regatul Unit (decembrie 2022) în legătură cu persoane asociate acțiunilor destabilizatoare în Republica Moldova.