„Ucigașul tăcut” din Chișinău: Avertismentul medicilor

Hipertensiunea arterială reprezintă o problemă majoră de sănătate, care este un factor de risc pentru afecţiunile cardiovasculare.

Hipertensiunea arterială este al treilea factor de risc important, care contribuie declanşarea diferitor boli şi chiar la dezvoltarea unui atac de cord. Însă, hipertensiune arterială rămâne totuşi să fie considerată ca fiind cel mai mare factor de risc pentru accidentul vascular cerebral. Potrivit acestui fapt, hipertensiunea arterială este numită „un ucigaş tăcut”, deoarece oamenii nu sunt de obicei conştienţi de prezenţa ei până la un eventual accident vascular cerebral sau infarct.

Printre factorii de risc principali care duc la apariţia hipertensiunii arteriale se enumeră mărirea debitului de sânge, creşterea rezistenţei vasculare periferice, ca urmare a vasoconstricţiei, pierderea elasticităţii pereţilor arteriali sau obturării vaselor şi arterelor în urma depunerii plăcilor de colesterol. Printre factorii secundari ar fi cauzele ereditare, congenitale, sarcina, viaţa sedentară, fumatul, consumul excesiv de alcool, cafea, stări tensionate, stres îndelungat, consumul exagerat de sare de bucătărie.

Valorile tensiunii arteriale sunt dependente de vârsta, sex, parametrii metabolici ai organismului, funcţia renală, funcţia hepatică etc.

Hipertensiunea arterială este considerată ca un factor declanşator pentru alte boli cardiovasculare şi anume, cardiopatia ischemică cronică, insuficienţa circulatorie cerebrală, sindromul de ischemie cronică a membrelor inferioare etc.

Analizând prevalenţa generală a morbidităţii populatiei municipiului Chişinău prin HTA, pe parcursul anilor 2012-2015, se observă o tendinţă de creştere a numărului de cazuri cu îmbolnăviri de la 1 223,8 (la 10 mii) în anul 2012, până la 1 282,9 (la 10 mii) în anul 2013, în anul 2014 – 1 440,8 (la 10 mii) și în anul 2015 – 1 446,7.

Similar, prevalenţa morbidităţii în rândul populaţiei adulte prin HTA în municipiul Chişinău (a.2012-2015) se prezintă printr-o tendinţă sigură spre creştere de la 1 464 (la 10 mii) în anul 2012 până la 1 530,8 (la 10 mii), în anul 2014 – 1 715,4, iar în anul 2015 – 1719,3 cazuri.

Morbiditatea copiilor, şi anume prevalenţa prin HTA la categoria de vârstă 0-17 ani 11 luni 29 zile, pe parcursul anilor 2012-2015, pe teritoriul municipiului Chişinău, se caracterizează printr-o descreștere nesemnificativă de la 3,7 (la 10 mii) în anul 2012, iar în anul 2015 – 2,0 (la 10 mii) cazuri.

Pe parcursul anilor 2012-2015, se observă că prevalenţa morbidităţii prin HTA în localităţile municipiului Chişinău manifestă o tendinţă de creştere atât în localitătile urbane şi rurale. Astfel, în localităţile urbane, cel mai înalt nivel a fost înregistrat în or.Vadul lui Vodă cu 1 367,6 cazuri la 10 mii în anul 2012, pe când în 2015 – 1840,2 cazuri (la 10 mii), urmat de or. Durleşti: de la 921,1(la 10 mii) în anul 2012 la 1084,1 cazuri (la 10 mii) în anul 2015, urmat de or. Cricova, respectiv cu 801,9 cazuri (la 10 mii) în anul 2012 și 980,2 cazuri (la 10 mii) în anul 2015.

În localităţile rurale, cele mai multe cazuri de înregistrează în s. Coloniţa – cu 1197,9 cazuri (la 10 mii) în anul 2012, la 1442,3 cazuri (la 10 mii) în anul 2015, urmat de comuna Ciorescu cu 708,9 cazuri (la 10 mii) în anul 2012, iar în anul 2015 – 981,2 cazuri (la 10 mii) și în satul Ghidighici, pentru anul 2012, s-au înregistrat 789,4 cazuri (la 10 mii), în anul 2015 – 875,6 cazuri (la 10 mii).

Astfel, putem conclude că hipertensiunea arterială este un factor major de risc cu impact negativ asupra sănătăţii. În scopul prevenirii şi combaterii riscului de apariţie a hipertensiunii arteriale, prioritar şi foarte important este de a aborda un mod de viaţă cât mai sănătos, cu înlăturarea factorilor de risc modificabili (abandonarea fumatului, activitate fizică suficientă, alimentaţie raţională, consum moderat de alcool, restricţia consumului excesiv de sare, corecţia masei corporale, controlul stresului).

Creşterea gradului de educaţie sanitară a populaţiei, privind efectele hipertensiunii arteriale, ar contribui la conştientizarea întregii populaţii a factorilor de risc ce duc la apariţia şi agravarea situaţiei prin maladii cardiovasculare.

Mihai Ghilan, medic igienist din Chișinău