Trump la Haga: summit NATO crucial între tensiuni globale și strategii de apărare europeană

În timp ce lumea așteaptă cu sufletul la gură să vadă ce se va întâmpla după ce SUA au atacat direct instalațiile nucleare ale Iranului, iar apoi au anunțat un posibil armistițiu între Iran și Israel, președintele american Donald Trump este așteptat marți în Europa, la Haga, pentru un summit NATO. Va fi prima întâlnire NATO a lui Trump de la realegerea sa. Acesta a criticat anterior membrii alianței care se bucură de garanțiile de securitate oferite de SUA. Aliații europeni sunt determinați să îi demonstreze contrariul și îl vor convinge să nu retragă trupele sau capacitățile americane de pe continent.

Diplomații au fost nesiguri cu privire la prezența lui Trump la summit, date fiind tensiunile anterioare cauzate de tarifele comerciale și alte fricțiuni. „Relațiile cu Europa au fost atât de tensionate de când Trump s-a întors la Casa Albă încât, în urmă cu câteva săptămâni, nu eram siguri că se va prezenta la acest summit.”, a declarat un diplomat la nivel înalt sub rezerva anonimatului.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a organizat acest summit avându-l în prim-plan pe Trump. El a urmărit să îl încânte prin promisiuni privind creșterea semnificativă a cheltuielilor pentru apărare. Astfel, a încercat să evite posibilele ciocniri cu aliații. Totuși, planul riscă să fie periclitat. Iranul a lansat rachete ca răspuns la atacurile de sâmbătă. Astfel, Trump ar putea decide să rămână la Washington sau să pretexteze că este ocupat cu negocierile de pace.

Dacă Trump va ajunge în Europa, cum va evita discuțiile despre Orientul Mijlociu, având în vedere situația tensionată din regiune? Acest lucru ar putea cauza dezacorduri între președintele american și aliații europeni, care au recomandat diplomația ca modalitate de a gestiona problemele cu Iranul.

Trump are o dorință puternică de a câștiga și nu acceptă critici. La summitul NATO, europenii și-au asumat cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare, ceea ce el ceruse inițial. „Acest summit este despre credibilitate”, a spus ambasadorul SUA la NATO, Matthew Whitaker. Totuși, îngrijorările persistă. Unii aliați găsesc dificil să aloce fonduri suplimentare, iar Spania a susținut că a primit o derogare de la noul plan de cheltuieli, ceea ce Mark Rutte a negat ulterior.

Europa are nevoie de SUA ca putere militară și nucleară. Rutte a reușit să-și convingă partenerii să sprijine noul plan de cheltuieli, dar cum spune fostul ambasador Julianne Smith, nimic nu este garantat cu Trump.

Nu se știe dacă SUA vor semna o declarație la finalul summit-ului care să indice Rusia ca principala amenințare la adresa NATO. Abordarea lui Trump față de Moscova a zdruncinat încrederea Europei în rolul SUA ca protector. Vineri seară, comentariile președintelui despre ținta de 5% au provocat nervozitate, mai ales când a subliniat că SUA nu ar trebui obligate la un astfel de angajament. Totuși, liderii europeni ar putea face mai mult pentru a se proteja singuri.

SUA au deja trupe și arme nucleare staționate în Europa. Totuși, dependența Europei de capacitățile americane este profundă, susține Malcolm Chalmers de la Royal United Services Institute. SUA, prin accesul la informații și capacitățile de forță aeriană, au avut un rol crucial în NATO. Dacă aceste resurse ar fi retrase, ar fi nevoie de mult timp să fie refăcute. Acest lucru obligă Europa să își asume mai multe responsabilități de securitate.

În ciuda incertitudinii legate de Trump, liderii NATO din Europa au fost recent ușurați când SUA l-au numit pe Alexus Grynkewich drept noul Comandant suprem al forțelor aliate din Europa. Acest lucru implică un angajament față de alianță. Cu toate acestea, revizuirea cheltuielilor de apărare ale Washingtonului va fi crucială, iar retragerea trupelor din Europa de Est este posibilă. Cu toate acestea, Polonia rămâne încrezătoare, alocând 4,7% din PIB pentru apărare, mai mult decât orice alt membru NATO.

Cu toate acestea, pentru țări mai îndepărtate de Rusia, precum Spania, situația este diferită, iar dezacordurile privind cheltuielile de apărare pot tensiona guvernele. NATO propune acum un obiectiv împărțit: 3,5% din PIB pentru apărare și 1,5% pentru chestiuni conexe. Acesta ar alinia cheltuielile europene cu cele ale SUA și ar necesita mobilizarea unor fonduri suplimentare.

Banii necesari pentru aceste investiții ar putea proveni din taxe noi, împrumuturi costisitoare sau reduceri în cheltuielile sociale. Marea Britanie a argumentat nevoia de creștere a cheltuielilor de apărare, dar guvernele nu și-au pregătit pe deplin electoratele pentru compromisurile necesare. Calendarul pentru atingerea obiectivului de 5% este esențial, dar secretarul general al NATO sugerează că ținta ar trebui atinsă mai rapid. Situația din Moscova devine tot mai tensionată, cu pregătirea sa pentru eventuale conflicte.

Summitul ar putea fi marcat de slăbiciuni structurale ale Europei, cum ar fi diversitatea sistemelor de arme, dar rezultatele concrete vor depinde de atitudinea cu care Trump se va prezenta în Europa. Ambasadorul său spune că întâlnirea ar putea fi „istorică”, un moment în care Europa începe să investească în apărare la fel de mult ca și SUA și să-și asume cu adevărat responsabilitatea pentru securitatea sa.