Trump domină summitul NATO de la Haga: Tensiuni și compromisuri între aliați.

Secretarul general al NATO, Mark Rtte, a pregătit deja meniul pentru reuniunea de la Haga care începe marţi: acesta va evita orice conflict cu cel mai puternic membru al NATO, SUA.

Un angajament de a crește cheltuielile de apărare ale aliaţilor europeni este miza principală pe care preşedintele Donald Trump o doreşte îndeplinită - iar exact asta va primi. Cu toate acestea, nu vor lipsi ingredientele compromisului şi ale aroganţei. Discuțiile principale nu vor putea masca diferențele de opinie dintre Trump şi mulţi dintre aliaţii săi europeni în privința comerţului, Rusiei şi escaladării conflictului din Orientul Mijlociu. Preşedintele american, a cărui viziune prioritară este "America pe primul loc", nu are o mare apreciere pentru organizaţiile internaţionale. Mai mult, a fost extrem de critic față de NATO, punând chiar la îndoială fundația acesteia de apărare colectivă. La primul său summit NATO, Trump a subliniat că aliaţii europeni nu investesc suficient şi că datorează SUA „sume uriaşe de bani.” În acest mesaj, cel puţin, a fost consecvent.

Mark Rutte, care se bucură de o relaţie bună cu preşedintele american, a lucrat intens pentru a asigura o victorie. Summitul are loc la Forumul Mondial din Haga şi se desfășoară pe parcursul a două zile, marţi și miercuri. Totuși, sesiunile esențiale de discuţii vor dura doar trei ore, iar declaraţia finală a summitului va fi comprimata în cinci paragrafe, aparent la insistenţa preşedintelui american.

Trump este unul dintre cei 32 de lideri ai alianței occidentale ce vor participa la summitul de la Haga, împreună cu liderii din alte ţări partenere NATO. Totuși, câțiva lideri din regiunea Indo-Pacific, frustrați de lipsa unei întâlniri garantate cu Trump, au renunțat să mai vină. Poliţia olandeză a lansat cea mai amplă operațiune de securitate pentru cel mai costisitor summit NATO de până acum, cu un buget de 183,4 milioane de euro.

S-au făcut sugestii că scurtarea summitului are în vedere capacitatea de concentrare a preşedintelui SUA, alături de aversiunea sa faţă de reuniunile lungi. Un summit mai scurt, însă, va masca în special diferenţele, consideră unii observatori. Ed Arnold, expert de la grupul de reflecție RUSI, spune că lui Trump îi place să fie în centrul atenției și prevede că va susţine că a forțat ţările europene să acţioneze. Deși Trump nu este primul președinte american care critică cheltuielile aliaţilor pentru apărare, a avut mai mult succes decât majoritatea. Kurt Volker, fost ambasador SUA la NATO, admite că unele guverne europene nu apreciază metodologia lui Trump - cerând cheltuieli de 5% din PIB pentru apărare.

Europa, totuși, reprezintă doar 30% din totalul cheltuielilor militare ale NATO. Volker subliniază că mulți europeni recunosc acum importanța măsurii, „chiar dacă este regretabil că a fost nevoie de un astfel de impuls.” Unele ţări europene deja își măresc cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, mai ales acelea situate aproape de Rusia, precum Polonia, Estonia şi Lituania.

Invadarea Ucrainei de către preşedintele rus Vladimir Putin a impus necesitatea unui răspuns. Totuși, pentru mulţi membri NATO, atingerea noului obiectiv financiar va fi provocatoare. Câţiva membri nu au respectat nici măcar obiectivul de 2%, inițiat acum peste un deceniu. Compromisul oferit de Rutte prevede ca aliaţii să îşi crească cheltuielile de apărare la 3,5% din PIB, cu un bonus suplimentar de 1,5% pentru apărare. Totuși, definiţia acestor cheltuieli pare atât de vagă încât riscă să devină irelevantă, Rutte susţinând că ar putea include costurile pentru infrastructură - precum drumuri sau căi ferate. Ed Arnold anticipează că aceasta va conduce în mod inevitabil la mai multă „contabilitate creativă”.

Așadar, chiar dacă se aprobă noul obiectiv, unele state ar putea întârzia realizarea lui până în 2032 sau 2035. Prim-ministrul Spaniei a declarat deja că este un ţel nerealist şi contraproductiv. În Regatul Unit, Sir Keir Starmer nu poate preciza când va atinge ţara sa pragul de 3% din PIB pentru apărare. Premierul britanic a spus doar că este un obiectiv în următorul parlament. În lumina politicii britanice de a pune NATO în centrul politicii de apărare, este clar că Sir Keir va trebui să susțină noul plan.

O preocupare reală constă în interpretarea creşterii cheltuielilor de apărare ca fiind arbitrară, simbolică - sau doar o cedare la presiunea SUA. Această creștere se aliniază de fapt planurilor NATO de a contracara un posibil atac al Rusiei. Rutte însuşi a menționat că Rusia ar putea ataca o ţară NATO în termen de cinci ani.

Planurile de apărare ale Alianței sunt secrete. Totuși, Rutte a subliniat nevoile esențiale ale NATO: mai multe vehicule blindate şi tancuri, milioane de proiectile de artilerie şi o creștere de 400% a apărării aeriene și antirachetă. Majoritatea statelor, inclusiv Regatul Unit, nu îndeplinesc angajamentele NATO. Aceasta este motivul pentru care Suedia îşi dublează mărimea armatei, iar Germania îşi doreşte creşterea efectivelor cu 60 000.

Planurile sunt detaliate cu privire la apărarea flancului estic în cazul unei invazii ruseşti. Generalul Christopher Donahue, liderul armatei americane în Europa, a evidențiat importanța teritoriului polonez şi lituanian din jurul enclavei ruse Kaliningrad. El a afirmat că alianţa a analizat capacităţile existente şi a realizat rapid că nu sunt suficiente.

Cu toate acestea, discuţiile despre Rusia şi războiul din Ucraina vor fi modulate. Este singura problemă majoră ce-i desparte acum pe europeni de americani. Kurt Volker afirmă că, sub Trump, SUA „nu consideră securitatea Ucrainei ca fiind esenţială pentru securitatea europeană, însă aliaţii europeni da.”

Trump a destabilizat deja frontul unit al NATO discutând cu Putin şi refuzând sprijinul militar Ucrainei. Ed Arnold spune că chestiunile controversate au fost eliminate de pe ordinea de zi.în parte pentru a evita o ciocnire cu Trump. Noul plan despre Rusia nu figurează pe ordinea de zi a summitului.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost invitat doar la dineul de la summit, dar nu va participa la discuţiile principale ale Consiliului Nord-Atlantic. Rutte își dorește ca acest summit, primul său în calitate de secretar general, să fie scurt și plăcut. Totuși, cu Trump în dezacord cu majoritatea aliaților privind Rusia, considerată cea mai mare amenințare pentru Alianţă, nu există nicio asigurare că totul va decurge conform planului.