Tradiţii şi obiceiuri de JOIA MARE

Joia Mare, cea de-a patra zi din „Săptămâna Patimilor”, are o semnificație aparte în desfășurarea evenimentelor premergătoare Învierii Domnului. Sunt prăznuite patru evenimente cu semnificaţii importante: Cina cea de taină, a rugăciunii Mântuitorului în Grădina Ghetsimani, a trădării lui Iisus de către Iuda şi cea în care Iisus le-a spălat picioarele ucenicilor săi.

În Joia Mare sunt vopsite ouăle de Paşte şi există credinţa că ouăle astfel vopsite şi sfinţite la biserică nu se vor strica tot anul, iar dacă sunt îngropate în gospodărie, vor aduce noroc oamenilor.

În această zi, se face ultima pomenire a morţilor din Postul Mare, sărbătoarea fiind considerată binefăcătoare pentru morţi. Potrivit tradiţiei populare, morţii se întorc la casele lor. În curţi şi în cimitire se aprind focuri pentru a le încălzi sufletele. Creştinii duc la biserică vin, miere de albine şi colaci, pe care le împart apoi în amintirea morţilor.

Joia Mare este ziua în care, de regulă, se prepară cele mai importante copturi pascale: pasca şi cozonacii cu mac şi nucă.