Tinerii basarabeni, aflați la studii în România, depun eforturi pentru a asigura un viitor țării

Exemplu // Un grup de tineri care își fac studiile în România, din surse foarte modeste, au grijă de viitorul european al satelor basarabene

Sunt tineri, energici și chiar dacă au plecat, temporar, din R. Moldova, nu uită de locul de baștină. Mai mult, țin să-i creeze acestuia un viitor european. Sunt, de fapt, tineri basarabeni, studenți la instituții de învățământ din Ploiești, România.

Uniți pentru un singur scop

Liga Studenților Basarabeni din Ploiești (LSBP) s-a constituit în toamna anului 2009, după modelul altor ONG-uri similare ale studenților și elevilor basarabeni care își fac studiile în România. Inițial, și-au propus să reprezinte interesele basarabenilor care învață la Ploiești și să-i susțină în procesul de integrare în societatea de pe malul drept al Prutului, implementând idei comune în diverse proiecte și activități de formare socioculturală.

După mai multe acțiuni, le-a venit ideea că, de rând cu proiectele pe care le desfășoară la Ploiești, ar fi benefic să întreprindă ceva util și pentru R. Moldova. Și-au suflecat mânecile și s-au apucat de lucru. Astfel, primul pas a fost campania de informare și instruire a funcționarilor publici din consiliile raionale și primării din opt raioane – Criuleni, Strășeni, Cimișlia, Râșcani, Soroca, Ștefan Vodă, Leova și Cantemir.

Au instruit funcționarii publici de la sate cum să acceseze fonduri europene

„Pe malul stâng ne-a adus, aș putea spune, chemarea locurilor natale. Dar, de fapt, mai degrabă situația din R. Moldova în contextul eforturilor de apropiere și integrare în familia popoarelor UE”, ne spune președintele LSBP, Iacob Cerlat.

„Ne-am propus să informăm funcționarii publici din zonele rurale despre avantajele și oportunitățile accesării fondurilor europene. De fapt, în cadrul seminarelor desfășurate am încercat să-i instruim și să-i îndrumăm concret, pas cu pas, ce să întreprindă, cum să scrie un proiect, cum să facă o cerere etc. Mai mult, le-am dat exemplu și de proiecte de succes care au fost implementate și care au șanse să fie câștigate”, a mai spus Cerlat.

Deschiși spre a merge în UE

Tinerii susțin că au rămas plăcut surprinși să afle că primarii sunt deschiși și deciși să parcurgă o nouă etapă în evoluția satelor din R. Moldova. „Am încercat să transmitem mesajul că ei sunt veriga forte și ei sunt acei oameni de care cetățenii au cel mai mult nevoie. Ei sunt acei factori care ar trebui să fie cei mai informați pentru ca, la ora când se va da startul atragerii fondurilor europene, anume ei să fie acele persoane pregătite care să le poată absorbi și să ofere societății civile din zonele rurale un trai decent, un trai pe care, cu siguranță, îl merită. Sunt sigur, cu toții cred că ne dorim și un trai decent, și un parcurs mai prosper al R. Moldova”, este convins președintele LSBP.

Trăiesc în lumi paralele

„La un moment dat, ne-am convins din spusele lor (autoritățile publice locale - n.r.) că cetățenii R. Moldova trăiesc în două lumi paralele – oamenii care sunt la conducere și oamenii care se confruntă cu problemele din zonele rurale și care se străduiesc din răsputeri să facă ceva pentru dezvoltarea localității lor”, mai spune Iacob Cerlat.

„Am realizat că mulți primari de la sate o duc foarte, foarte greu, unii poate chiar rău de tot. Dacă centrele raionale mai au un buget care poate fi distribuit pentru un apeduct, un spital renovat etc., în sate nu se poate vorbi de așa ceva, oamenii de la sate se pare că trăiesc în altă epocă. N-am să dau nume și localități, dar țin să vă transmit mesajul multora din zonele rurale: ei zic că în prezent cetățenii trăiesc în două lumi total diferite și cred că societatea s-a delimitat din oameni puternici, de mijloc și slabi în două categorii contrastante: în prea bogați și foarte săraci. Și se tem să nu ajungă la un moment dat la o situație de haos, ceea ce nici noi nu ne dorim să se întâmple”, ne spune tânărul.

Nu se opresc aici

Au selectat și studiat nevoile investiționale ale fiecărui raion în parte și intenționează, prin intermediul asociației lor studențești, să transmită aceste informații și dincolo de Prut. Dar nu numai atât, acum se gândesc și la alte acțiuni. Le insuflă curaj și proiectele transfrontaliere. Altminteri, anume aceste proiecte sunt, în opinia tinerilor, poate cele mai binevenite, pentru că R. Moldova se află în perioada de preaderare, „iar factorii responsabili din administrațiile locale trebuie să conștientizeze că aceste fonduri nu vin peste noapte și nu ți le dă cineva în mână gata împachetate”.

„Cred că ar fi cea mai bună cale de dezvoltare a zonelor rurale din R. Moldova. Noi ca tineri nu putem fi indiferenți față de această situație și, prin micile acțiuni cu care putem schimba câtuși de puțin viziunea oamenilor, încercăm să o facem. Pentru că este foarte ușor să schimbi conducerea unui stat, dar foarte greu să schimbi mentalitatea unei societăți. Beneficiind de studiile europene și de cunoștințele pe care le dobândim în România, vom încerca în continuare să-i implicăm în diferite proiecte și sperăm foarte mult ca ulterior să venim cu niște proiecte benefice, care să aibă efecte pozitive în ceea ce privește dezvoltarea R. Moldova”, a conchis Iacob Cerlat.

Nicolae Misail