TEORIE // Praful ridicat de un asteroid a provocat o iarnă de 15 ani care a dus la dispariţia dinozaurilor

Se ştia deja că impactul cu un asteroid care s-a prăbuşit pe teritoriul actual al Mexicului în urmă cu 66 de milioane de ani a cauzat extincţia a trei sferturi dintre vieţuitoarele de pe Terra, inclusiv a dinozaurilor, informează AFP. Însă natura exactă a fenomenului provocat de asteroidul Chicxulub rămâne încă un subiect de dezbatere.

Teoriile cele mai recente afirmă că sulful eliberat de impact sau funinginea degajată de incendii colosale au blocat lumina Soarelui şi au cufundat planeta noastră într-o iarnă îndelungată.

Un studiu publicat luni a oferit însă un suflu nou unei teorii mai vechi: praful ridicat de acel asteroid a întunecat cerul pentru o lungă perioadă de timp.

Particule fine de siliciu, nisip pulverizat, ar fi persistat în atmosfera Pământului timp de 15 ani. Lipsa de lumină ar fi făcut să scadă temperaturile medii cu până la 15 grade Celsius, potrivit studiului publicat în revista Nature Geoscience.

În anii 1980, un tată şi fiul său - Luis şi Walter Alvarez - au sugerat că dinozaurii au dispărut după ce impactul cu un asteroid ar fi schimbat clima planetară, înconjurând Terra într-un nor de praf.

Teoria a fost pusă sub semnul întrebării până la descoperirea, un deceniu mai târziu, a craterului masiv produs de asteroidul Chicxulub în actuala Peninsulă Yucatan din Mexic.

Teoria care susţinea că sulful, mai mult decât praful, ar fi putut schimba clima a câştigat apoi teren, pentru că se credea că acel praf nu avea mărimea potrivită "pentru a rămâne în atmosferă", a explicat unul dintre coautorii studiului, Ozgur Karatekin, cercetător la Observatorul Regal al Belgiei.

Cercetătorii dintr-o echipă internaţională au putut să identifice particule de praf provenite din urma impactului cu asteroidul şi care se aflau în situl de fosile Tanis, în statul american Dakota de Nord. Ele măsoară între 0,8 şi 8 micrometri.

Introducând datele lor în modele climatice similare celor utilizate astăzi, cercetătorii au stabilit că acele particule de praf au jucat un rol mult mai important decât se estimase anterior.

Simulările au dezvăluit că din toată cantitatea de materie proiectată în atmosferă, trei sferturi a fost praf, 24% sulf şi doar 1% funingine.

Particulele de praf "au împiedicat complet fotosinteza" plantelor timp de cel puţin un an, declanşând "o prăbuşire catastrofală" a vieţii, a declarat Ozgur Karatekin, transmite Agerpres.