SUA și UE strâng la maximum șurubul sancțiunilor împotriva Rusiei: lovitură dură pentru industria petrolului, gazelor și „flota fantomă”

Senatul SUA a adoptat un nou pachet extins de sancțiuni împotriva Rusiei, care vizează în special sectorul energetic și aşa-numita "flotă fantomă" folosită pentru a ocoli embargourile şi a menţine exporturile de petrol.

Senatorii americani au votat vineri, cu o majoritate covârşitoare, acest nou set de măsuri punitive ce se concentrează pe industria hidrocarburilor. Textul urmează să fie examinat de Camera Reprezentanţilor, unde votul este amânat până la începutul lunii septembrie, din cauza vacanţei parlamentare.

"Această nouă lege ne apropie de un sfârşit al conflictului" între Rusia şi Ucraina, a declarat senatorul republican Jim Risch, preşedinte al Comisiei pentru afaceri externe. El a subliniat că efectele se vor simţi dincolo de câmpul de luptă.

"Ea va avea un impact decisiv care merge dincolo de ceea ce poate fi realizat pe câmpul de luptă, ea va tăia fluxul de bani care alimentează maşina de război a lui Putin", a adăugat acesta în discursul ţinut în hemiciclu înainte de vot.

Proiectul de lege loveşte direct sectorul rusesc al hidrocarburilor, impunând taxe vamale de 500% asupra importurilor venite din Rusia, inclusiv asupra gazului şi petrolului. În paralel, sunt prevăzute taxe vamale de 100% pentru principalele cinci ţări importatoare de gaz şi petrol rusesc, între care se numără China şi India.

Noi sancţiuni personale împotriva preşedintelui rus Vladimir Putin şi a altor înalţi responsabili de la Moscova urmează, de asemenea, să fie aplicate.

În premieră, SUA vizează şi flota fantomă a Rusiei, adică navele folosite pentru a ocoli embargourile occidentale impuse după invadarea Ucrainei în 2022. Scopul este limitarea drastică a veniturilor obţinute de Moscova din vânzarea de petrol.

Textul a fost denumit în memoria lui Lindsey Graham, senator republican decedat pe 11 iulie, care a militat intens pentru înăsprirea sancţiunilor împotriva Moscovei din cauza invaziei din Ucraina. În ajunul morţii sale, Lindsey Graham anunţase, împreună cu alţi senatori republicani şi democraţi, că a obţinut acordul Casei Albe pentru aceste noi măsuri privind hidrocarburile ruseşti, blocate anterior de Donald Trump.

Potrivit surorii sale, Darline Graham, cea care i-a preluat locul în Senat, adoptarea finală a proiectului nu doar că îi va onora fratele, dar "îl va lovi pe Putin acolo unde îl doare".

Legea include măsuri orientate "în special împotriva celor care susţin războiul Rusiei în Ucraina", a declarat senatoarea în plen, înaintea votului de vineri. Ea a mai spus că aceste prevederi "forţează principalele ţări care păstrează economia Rusiei pe linia de plutire să facă o alegere simplă dar critică între afacerile cu America sau cumpărarea de energie rusească ieftină".

Senatoarea democrată Jeanne Shaheen, membră a Comisiei de afaceri externe, a insistat asupra necesităţii presiunii continue: "Vladimir Putin nu înţelege decât forţa şi nu răspunde decât la presiune".

"Această lege reprezintă cea mai bună oportunitate a noastră de a face să se plieze maşina de război rusească şi de a-l forţa pe Putin să se aşeze la masa de negocieri", a precizat ea într-un comunicat difuzat marţi, conform Agerpres.

Măsurile americane îşi propun să blocheze accesul Rusiei la tehnologii militare esenţiale şi să limiteze veniturile obţinute din exporturile de energie care alimentează războiul de agresiune împotriva Ucrainei, vizând atât flota fantomă de petroliere, cât şi operatorii acestor nave şi principalii producători ruşi de petrol.

În paralel, Uniunea Europeană a anunţat un nou pachet de sancţiuni, considerat cel mai amplu de la începutul conflictului, îndreptat în special împotriva flotei fantomă a Rusiei şi a celor care o sprijină. "Alte sancţiuni sunt în pregătire. Cu cât prelungeşte mai mult Rusia războiul, cu atât mai sever va fi răspunsul nostru", a fost mesajul transmis pe platforma X de şefa diplomaţiei europene, înainte de publicarea comunicatului oficial al Consiliului.

"Această rundă de sancţiuni împotriva Rusiei este cea mai amplă de la începutul războiului, împreună cu cele pentru activităţi destabilizatoare, drepturile omului şi cele legate de arme chimice. În acest al 17-lea pachet, includem Surgutneftegas, precum şi aproape 200 de vase din flota fantomă a Rusiei", a precizat Kaja Kallas în comunicatul dat publicităţii de Consiliu.

Pachetul adoptat marţi este cel mai mare de până acum împotriva flotei fantomă ruse, dublând numărul navelor aflate pe lista celor supuse interdicţiilor de acces în porturi şi a restricţiilor privind furnizarea unei game largi de servicii. Nu mai puţin de 189 de nave din ţări terţe au fost vizate de această decizie, ceea ce ridică totalul vaselor desemnate la 342.

Măsurile restrictive orientate împotriva flotei fantomă au ca obiectiv să afecteze capacitatea operaţională a acesteia. Astfel se reduc veniturile obţinute din exporturile de petrol, care susţin economia de război a Rusiei.

În plus, UE introduce sancţiuni individuale, precum îngheţarea activelor şi interdicţii de acces la fonduri, ce vizează întregul ecosistem al flotei fantomă, inclusiv actorii care fac posibilă funcţionarea ei. Aceste măsuri privesc companiile de navigaţie care transportă ţiţei şi produse petroliere pe mare şi care recurg la practici periculoase în timpul transportului petrolului rusesc, între care se regăsesc entităţi din Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Hong Kong. Pe listă figurează şi un important asigurator pentru industria rusă de transport maritim de petrol.

Potrivit comunicatului Consiliului UE, după introducerea plafonului de preţ pentru petrolul rusesc şi a sancţiunilor împotriva flotei fantomă, veniturile relevante ale Rusiei au scăzut cu 38 de miliarde de euro.

În acelaşi timp, UE aplică sancţiuni împotriva a peste 45 de companii şi persoane ruse implicate în aprovizionarea armatei cu drone, arme, muniţie, echipamente militare, componente critice şi sprijin logistic. Folosind pe deplin cadrul legal consolidat prin al 16-lea pachet, sancţiunile sunt extinse şi la entităţi care facilitează furnizarea de maşini-unelte pentru armata rusă şi pentru sectorul industrial.

Bruxellesul continuă să vizeze sprijinul oferit agresiunii ruse din ţări terţe, orientându-se împotriva a trei entităţi chineze, uneia belaruse şi uneia israeliene, care au furnizat componente cheie armatei ruse, inclusiv pentru producţia de drone.

Consiliul UE a adăugat de asemenea 31 de entităţi noi pe lista celor supuse unor restricţii de export mai aspre privind bunurile şi tehnologiile cu dublă utilizare, deoarece au sprijinit complexul militaro-industrial rus în războiul dus împotriva Ucrainei. Unele dintre aceste entităţi sunt situate în ţări terţe precum Serbia, EAU, Turcia, Vietnam şi Uzbekistan.

Prin includerea a 75 de nume noi pe lista sa de sancţiuni - 17 persoane şi 58 de entităţi -, măsurile restrictive ale UE îndreptate împotriva acţiunilor care subminează sau ameninţă integritatea teritorială, suveranitatea sau independenţa Ucrainei se aplică acum unui total de 2.400 de persoane şi organizaţii, se mai arată în comunicat, potrivit Agerpres.