Studiu: Ce activitate trebuie să faci zilnic pentru a limita riscul de demență la bătrânețe
Un studiu realizat pe peste 7 000 de subiecți cu peste 300 de ocupații diferite arată că o anumită activitate desfășurată zilnic poate reduce semnificativ riscul de demență la bătrânețe.
Cercetătorii au descoperit că, cu cât oamenii îşi folosesc mai mult creierul la locul de muncă, cu atât mai bine par să fie protejaţi împotriva problemelor de gândire şi de memorie care apar odată cu înaintarea în vârstă, relatează News.ro, citând The Guardian.
Persoanele cu locuri de muncă de rutină şi repetitivă prezintă un risc cu 31% mai mare de îmbolnăvire la o vârstă mai înaintată şi un risc cu 66% mai mare de probleme cognitive uşoare.
Într-un studiu efectuat pe mai mult de 7.000 de norvegieni cu 305 ocupaţii, cei care au avut locurile de muncă cele mai puţin solicitante din punct de vedere mental au avut un risc cu 66% mai mare de tulburări cognitive uşoare şi cu 31% mai mare de demenţă, după vârsta de 70 de ani, comparativ cu cei care au avut rolurile cele mai solicitante din punct de vedere mental.
„Aceasta arată cu adevărat cât de importantă este munca", a declarat dr. Trine Edwin, geriatru şi cercetător postdoctoral la spitalul universitar din Oslo. „Este important să mergi la serviciu şi să îţi foloseşti creierul şi să îţi foloseşti creierul pentru a învăţa lucruri noi".
Edwin şi colegii săi au examinat complexitatea cognitivă a diferitelor locuri de muncă în funcţie de volumul de muncă manuală şi mentală de rutină şi de gradul de sarcini analitice şi interpersonale pe care le implică.
Majoritatea oamenilor au avut locuri de muncă cu grade similare de solicitări cognitive de-a lungul anilor 30, 40, 50 şi 60, ceea ce înseamnă că cei care au început să lucreze în locuri de muncă mai puţin stimulative din punct de vedere mental au avut tendinţa de a rămâne în acestea, la fel ca şi cei care au acceptat de la început posturi provocatoare din punct de vedere cognitiv.
După vârsta de 70 de ani, voluntarii care au luat parte la teste standard de memorie şi gândire şi au fost clasificaţi ca având fie nicio afectare cognitivă, fie afectare cognitivă uşoară sau demenţă.
Dintre cei care au lucrat în locurile de muncă cele mai puţin solicitante din punct de vedere cognitiv, 42% au fost diagnosticaţi cu tulburări cognitive uşoare, în comparaţie cu doar 27% dintre cei care au lucrat în rolurile cele mai stimulative din punct de vedere cognitiv.
Locurile de muncă clasate ca fiind cele mai stimulative
Printre locurile de muncă clasate ca fiind cele mai stimulative s-au numărat profesorii şi conferenţiarii universitari, potrivit studiului, publicat în Neurology. Unele dintre locurile de muncă cele mai puţin solicitante din punct de vedere cognitiv au fost cele care implicau sarcini manuale repetitive, cum ar fi munca la drumuri, curăţenia şi livrarea poştei.
Potrivit lui Trine Edwin, nivelurile mai ridicate de educaţie au reprezentat aproximativ 60% din efectul protector observat în rândul persoanelor care au avut locuri de muncă stimulante din punct de vedere mental.
„Înseamnă că educaţia este foarte importantă, dar este vorba şi de ceea ce faci după aceea: este vorba de modul în care îţi foloseşti creierul atunci când lucrezi. Îţi construieşti rezerva cognitivă la locul de muncă prin faptul că eşti activ din punct de vedere cognitiv”, a spus ea.
Rezultatele sugerează că persoanele care îşi petrec viaţa profesională în locuri de muncă mai puţin stimulative din punct de vedere mental ar putea beneficia de pe urma unei educaţii suplimentare şi a unor îndeletniciri mai provocatoare din punct de vedere cognitiv în afara muncii.
„Nu este vorba că eşti condamnat sau nu - putem împuternici oamenii pentru sănătatea lor cognitivă ulterioară cu educaţie şi sarcini care sunt stimulative din punct de vedere cognitiv”, a spus Edwin.
Nouă angajați ai Întreprinderii pentru Silvicultură Chișinău riscă până la 12 ani de pușcărie pentru că au furat lemne: Nu raportau întreaga cantitate de masă lemnoasă recoltată din fondul forestier
Transfugii și apropiații condamnatului Șor, LIDERI la numărul de absențe nemotivate de la ședințele din Parlament: Cine sunt cei 16 deputați care NU au absentat de la nicio ședință plenară în ultimul an
Veniturile la bugetul R. Moldova, administrate de fisc, mai mari cu 7,1 miliarde de lei în acest an