Startup finanțat de Peter Thiel lansează o platformă de „judecare” cu AI a presei, acuzată că descurajează avertizorii de integritate

După ce a contribuit la intentarea procesului care a dus la falimentul companiei media Gawker, Aron D’Souza spune că a văzut o ruptură profundă în sistemul mediatic american: persoanele care se consideră lezate de o relatare au foarte puține căi reale de a riposta sau de a corecta situația.

Soluția lui este un software. D’Souza afirmă că noul său startup, Objection, își propune să folosească inteligența artificială pentru a „judeca” adevărul din materialele jurnalistice. Contra sumei de 2 000 de dolari, oricine poate contesta un articol, declanșând o investigație publică asupra afirmațiilor acestuia. (D’Souza este și fondatorul Enhanced Games, o competiție de tip olimpic care permite utilizarea substanțelor pentru îmbunătățirea performanței și care urmează să debuteze în Las Vegas luna viitoare.)

Objection a fost lansat miercuri, cu un finanțare inițială de „câteva milioane” de dolari, provenită de la Peter Thiel și Balaji Srinivasan, precum și de la fondurile de investiții Social Impact Capital și Off Piste Capital.

Thiel, care a finanțat procesul împotriva Gawker în numele apărării dreptului la viață privată, este de multă vreme un critic acerb al presei. D’Souza spune însă că obiectivul său este să redea încrederea în „a patra putere în stat”, despre care susține că s-a prăbușit treptat în ultimele decenii. Criticii, inclusiv avocați specializați în dreptul mass‑media, avertizează însă că Objection ar putea îngreuna publicarea investigațiilor care trag la răspundere instituții puternice, mai ales atunci când acestea se bazează pe surse confidențiale.

Sursele anonime au jucat un rol esențial în multe anchete premiate, care au expus corupție și abuzuri corporative. De obicei, este vorba despre oameni care riscă să-și piardă locul de muncă sau să sufere represalii pentru că dezvăluie informații de interes public. Jurnalistul, împreună cu editorii, colegii și avocații publicației, are responsabilitatea de a verifica dacă aceste surse sunt credibile, nu acționează din pură răutate și dacă informațiile oferite pot fi confirmate.

Pentru D’Souza însă acest mecanism tradițional nu este suficient. El a declarat că „using a fully anonymized source who hasn’t been independently verified” ar duce la un scor mai mic de dovezi și de încredere pe platforma Objection. În grila acestei platforme, documentele primare – precum rapoarte de reglementare sau e-mailuri oficiale – au cea mai mare greutate, în timp ce declarațiile anonime ale avertizorilor de integritate sunt plasate aproape de baza ierarhiei. Datele sunt colectate parțial de o echipă de colaboratori externi – foști agenți de aplicare a legii și jurnaliști de investigație – și sunt integrate, în final, într-un „Honor Index”, un scor numeric prin care compania susține că reflectă integritatea, acuratețea și istoricul unui reporter.

„Protecting a source’s information is a vital way of telling an important story, but there’s an important power asymmetry there”, a declarat D’Souza într-un interviu exclusiv. „The subject gets reported upon, but then there’s no way to critique the source.”

Soluția pe care o propune creează însă o situație fără ieșire pentru jurnaliști: fie divulgă platformei Objection informații sensibile despre surse printr-un „hash criptografic” menit să stabilească „if it’s high quality reporting”, fie acceptă penalizări pentru protejarea unor surse care oferă informații cruciale, adesea cu riscuri personale foarte mari. Dacă tehnologii precum Objection se impun, avertizează experții, acest lucru ar putea descuraja avertizorii de integritate.

Jane Kirtley, avocată și profesoară de drept și etică în mass‑media la Universitatea din Minnesota, consideră că Objection se înscrie într-un șir mai lung de atacuri ce erodează încrederea publicului în presă.

„If the underlying theme is, ‘Here’s yet another example of how the news media are lying to you,’ that’s one more chink in the armor to help destroy public confidence in independent journalism”, a spus ea, adăugând că, desigur, jurnaliștii trebuie să facă tot ce pot pentru a fi cât mai transparenți în relatările lor.

Kirtley a amintit standardele deja existente ale profesiei, precum Codul de etică al Society of Professional Journalists, care recomandă utilizarea surselor anonime doar atunci când nu există altă cale de a obține informațiile. Ea a menționat și practicile de lungă durată din redacții – critica între colegi și revizuirea editorială internă – ca forme de responsabilizare. Mai general, a pus sub semnul întrebării dacă antreprenorii din Silicon Valley, care nu au o formare solidă în tradițiile jurnalismului, sunt pregătiți să decidă ce servește cu adevărat interesului public.

D’Souza insistă că Objection nu este o încercare de a reduce la tăcere avertizorii: „It’s an attempt to fact-check; it’s the same as [X’s] Community Notes. The wisdom of the crowd plus the power of technology to create new methods of truth-telling.”

Întrebat dacă Objection ar putea face mai dificilă publicarea materialelor care trag la răspundere puterea, el a răspuns: „If it raises the standards of transparency and trust, that’s a good thing.”

El descrie Objection ca pe un „sistem trustless”, cu o metodologie transparentă, bazat pe un „juriu” de modele mari de limbaj furnizate de OpenAI, Anthropic, xAI, Mistral și Google. Acestea sunt instruite să se comporte ca niște cititori obișnuiți și să evalueze, punct cu punct, probele și afirmațiile. Șeful departamentului tehnic al companiei, Kyle Grant‑Talbot, fost inginer la NASA și SpaceX, conduce dezvoltarea platformei, despre care D’Souza spune că este concepută pentru a aplica un grad de rigoare stiintifica disputelor legate de fapte.

Propunerea apare însă într-un moment în care chiar sistemele de inteligență artificială sunt supuse unui control strict privind biasurile, „halucinațiile” și lipsa de transparență – aspecte care pot complica rolul lor de arbitri ai adevărului.

Deși Objection poate fi aplicat oricărui tip de conținut publicat, de la podcasturi la postări pe rețelele sociale, D’Souza își concentrează în primul rând atenția asupra publicațiilor tradiționale și a presei scrise.

„Each objection is limited to a single factual allegation”, a explicat D’Souza într-un e-mail ulterior. „This means that even where reporting is long and complex, an objection will be limited to a narrow factual issue within it. A user may choose to file multiple objections to different parts of the same article, but these will all proceed independently of each other.”

O contestație costă 2 000 de dolari, o sumă ridicată pentru majoritatea americanilor, dar relativ mică pentru persoane foarte bogate sau corporații care, altfel, s-ar adresa instanțelor. D’Souza afirmă că se așteaptă ca platforma să fie folosită de oameni care se simt reprezentați greșit în presă. Criticii atrag însă atenția că cei care își permit să utilizeze Objection vor fi, în principal, aceiași actori puternici care au deja la dispoziție alte pârghii pentru a contracara presa.

„The fact that this is a pay-to-play kind of system… tells me that they are less concerned about providing helpful information for the general public and much more concerned with giving the already powerful a means to basically browbeat their journalistic opponents”, a spus Kirtley.

Avocatul specializat în Primul Amendament și în cazuri de defăimare Chris Mattei a fost și mai tranșant, afirmând că platforma „seems like a high-tech protection racket for the rich and powerful.”

„At a time when so many try to obscure the truth, we should be encouraging whistleblowers with knowledge of wrongdoing”, a spus Mattei, un avocat de top în litigii. „The purpose of this company seems to be the opposite.”

Sistemul evaluează doar probele care îi sunt transmise – atât de părțile implicate, cât și de propriii investigatori –, ceea ce ridică întrebări despre modul în care gestionează informațiile incomplete sau nepublicabile, o situație frecventă în jurnalismul de investigație.

Întrebat cum va preveni abuzurile, de exemplu companii care vizează articole incomode sau situații în care sistemului îi lipsesc dovezi sensibile, D’Souza a spus că jurnaliștii își pot transmite propriile probe pentru a-și proteja reputația. Aceasta însă îi obligă practic pe reporteri să participe la un mecanism la care nu au consimțit și care le poate expune și mai mult credibilitatea. Dacă nu trimit astfel de informații, sistemul ar putea emite un verdict de tip „indeterminable”, ceea ce ar pune sub semnul întrebării și relatări corecte, dar greu de verificat public.

Chiar și atunci când Objection nu găsește probleme într-un material, o funcție asociată, numită „Fire Blanket”, poate totuși semăna îndoieli cu privire la credibilitatea lui. Instrumentul, activ în prezent pe X prin intermediul interfețelor platformei, marchează în timp real afirmațiile contestate, publicând avertismente – practic etichete „under investigation” – în conversațiile publice, cât timp respectivele afirmații sunt încă în curs de analiză.

Eugene Volokh, expert în Primul Amendament la UCLA, consideră că platforma în sine, probabil, nu încalcă protecțiile libertății de exprimare și o plasează în contextul mai larg al criticilor constante la adresa jurnalismului. El a comparat ideea cu cercetările de tip „opposition research”, doar că țintite asupra jurnaliștilor în locul politicienilor, și a respins ideea că ar avea un efect de intimidare major asupra avertizorilor.

„All criticism creates a chilling effect”, a declarat el.

Modul în care va fi sau nu adoptată platforma – dacă va remodela jurnalismul ori va fi pur și simplu ignorată, alăturându-se altor instrumente care pretind că pot face același lucru – va determina dacă Objection va reuși realmente să influențeze presa.

După cum a întrebat retoric Kirtley: „Why would you believe that AI would necessarily give you more reliable information about the truth or fals[ity] of fact than a journalist who had researched and written the story? I mean, why would you just assume that? I wouldn’t assume that at all.”

Editor’s note: Because D’Souza’s proposal centers on transparency and accountability, we have published a link to the full transcript, edited lightly for length and clarity.