Startul alegerilor parlamentare din 2019, în viziunea unui politolog și ex-consilier prezidențial: „În ultimele două zile de campanie, staff-urile electorale vor rezerva materiale compromițătoare de rezonanță”

Opinie semnată de Aurelia Peru, doctor habilitat în științe politice, decan FJȘC, USEM

Caracteristici inedite ale contextului

Alegerile parlamentare din 24 februarie, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, se vor desfășura în baza sistemului electoral mixt, în care, concomitent, vor fi aleși 50 de deputați în cadrul unei singure circumscripții naționale și 51 de deputați în circumscripții uninominale.

În ajunul scrutinului a fost modificată legislația electorală în sensul renunțării la așa-zisa zi a tăcerii stipulată în Codul electoral. Astfel că agitația electorală este permisă și în ziua de 24 februarie, fiind interzisă doar în incinta secţiei de votare sau în raza a 100 de metri de locul votării.

Aceste alegeri vor solicita un efort deosebit din partea alegătorului, deoarece în aceeași zi cu alegerile parlamentare va avea loc și referendumul republican consultativ referitor la micșorarea numărului deputaților în Parlament și caracterul mandatului acestora. Prin urmare, alegătorul, ajuns în cabina de vot, va avea în față 4 buletine: 2 electorale, 2 pentru referendumul consultativ.

Totuși, de ce anume 61 de deputați, democrații așa și nu au argumentat. Or, conform teoriei politologice, numărul optim al deputaților din legislativul național trebuie să constituie rădăcina cubică din numărul populației. Prin urmare, cifra de 61 este una abstractă, nicidecum științifică. Un moft politic al democraților, care au citit, probabil, sporadic studiile de caz ale lui Arend Lijphart.

Concurenți electorali

Pentru scrutinul din 24 februarie în circumscripția națională au fost înregistrate până acum 8 partide și 1 bloc electoral (PDM, PSRM, blocul ACUM, PCRM, Partidul Nostru, Partidul Șor, PNL, Partidul Voința Poporului, Mișcarea Populară Antimafie), iar în circumscripțiile uninominale - 213 candidați din partea a 7 formațiuni politice și 19 candidați independenți.

Pentru început, constatăm o participare a unui număr redus de formațiuni politice pe circumscripția națională. În alegerile parlamentare din 2014, bunăoară, au participat 22 de formațiuni politice, excludem independenții. Astfel, participarea partidelor politice în 2019 poate fi comparată cu scrutinul din 29 iulie 2009, la care s-au înregistrat 10 concurenți electorali sau cu cele din 2005,la care au participat l1 concurenți electorali, cu excepția independenților. (Vezi tabelul de mai jos).

Evoluția concurenților electorali în alegerile parlamentare 1994-2019

Ipoteze vizavi de numărul redus de concurenți electorali

În primul rând, poziționarea partidului de guvernământ ca potențial învingător al campaniei a scos din cursă partidele cu șanse mici. Grație utilizării resurselor administrative, s-a șters linia de demarcație dintre Executiv și partid. În al doilea rând, s-a conturat o discrepanță substanțială dintre sursele gestionate de PDM și partidele din opoziție sau cele din spectrul extraparlamentar cu potențial financiarsimbolic.

Menținerea pe linia de plutire în sfera politică din Republica Moldova a devenit una megacostisitoare. Fapt cea eliminat din competiție mai mulți actori politici necompetitivi sub acest aspect. Mai mult, actualmente politicienii optează pentru modele occidentale de lansare în campanie Mă refer, în special, la organizarea mitingurilor de susținere cu participarea a zeci de mii de simpatizanți. Relevantă, în acest sens, este șiAdunarea Naţională „PDM pentru Moldova”, de fapt,un miting preelectoral al PDM, desfășurat în 21 octombrie 2018, în cadrul căreia a fost votat Angajamentul participanţilor la Adunarea Naţională „PDM pentru Moldova”. Presa favorabilă invoca cifra de 100 000 de cetăţeni prezenţi la acest eveniment politic.

Angajamentul „PDM pentru Moldova”, care conține șapte obiective, constată, între altele,că participanții susțin total orientarea politică „Pentru Moldova” a PDM. „Solicităm în continuare Guvernului să ia măsuri pentru creşterea bunăstării cetăţenilor, pentru creşterea veniturilor acestora, se mai arată în Angajament. Totodată, Angajamentul conține și promisiuni ale Guvernului, cum ar fi: „Vom contribui şi mai departe la programele de modernizare a Moldovei lansate sau anunţate în ultimul an de zile – în special Programul Drumuri Bune pentru Moldova, Programul Prima Casă, Serviciul de Urgenţă 112, Programul de Renovare a Şcolilor şi Grădiniţelor, Programul Apă Bună pentru Moldova, Programul Tichete de Masă, Ghişeul Unic şi construcţia Arenei Chişinău. (Din Angajamentul participanţilor la Adunarea Naţională „PDM pentru Moldova”).

Din textul respectivului Angajament se întrevede o suprapunere a acțiunilor și promisiunilor PDM cu cele ale Guvernului. În sensul acesta, resursa administrativă este una decisivă în strategia de promovare a Partidului Democrat.

Alegerea zilei de 21 octombrie, de asemenea, a fost o decizie potrivită pentru un eveniment de acest gen. Or, la finelelui ianuarie ar fi fost dificil să aduni în capitală 100 de mii de simpatizanți aipartidului.

În cadrul aceluiași eveniment, liderul PDM, V. Plahotniuc, a vorbit despre opțiunea politică a formațiunii, în contextul competiției politice și a dezbaterilor geopolitice, incluse în retorica electorală din spațiulmoldovenesc - direcția a 4-a pentru Moldova: „Timp de 27 de ani au existat 3 direcții, una este calea spre UE, altă cale e Uniunea Euroasiatică, cea de-a 3-a cale e a Unirii cu România. Noi credem că moldovenii sunt gata să-și făurească viitorul cu propriile mâini, de aceea ne-am adunat astăzi aici, pentru a merge împreună pe a 4-a cale, pe care nimeni nu a avut curajul să pornească până acum. Este vorba de calea pro-Moldova, calea care duce spre moldoveni”.

De fapt, nu este altceva decât o tehnică de poziționare și de individualizare pe eșichierul politic autohton. Chiar dacă, în intenția sa, PDM „intimidează” PSRM-ul care, de asemenea, promovează politica „Pentru Moldova”, respectivul mesaj politic servind drept motiv de simulare a unui eveniment politic și, desigur, de ulterioară mediatizare.

Simboluri și lansări oficiale

Principale partide politice din republică, creditate cu cele mai mari ratinguri electorale, au organizat manifestații simbolice în ziua startului oficial al campaniei electorale, 25 ianuarie 2019.

PDM se lansează în campanie cu Manifestul electoral

Slogan electoral: „PDM. Fapte, nu vorbe!”. Manifestul conține prioritățile programului de guvernare și are o structură specifică ofertelor electorale: grija faţă de familii, copii, tineri şi pensionari;infrastructură modernă şi dezvoltare regională ; sănătate pentru toţi cetăţenii; o societate educată şi performantă; economie puternică, mediu de afaceri atractiv, locuri de muncă bine plătite;agricultură dezvoltată şi înalt tehnologizată, justiţie echitabilă şi stat de drept puternic, reforma clasei politice; un loc bun pentru Moldova în Europa şi în lume.

Blocul electoral ACUM intră în campanie cu o Proclamație

Sloganul de campanie : „Învingem ACUM pentru Dreptate și Viață bună !”

„Venim să facem dreptate tuturor oamenilor cinstiţi, care muncesc din greu pentru a se întreţine pe ei şi familiile lor, dar care sunt furaţi zilnic de o gaşcă de hoţi de la guvernare, care se ţine cu dinţii de putere”. Din textul Proclamației, vedem că aceasta se adresează mai multor categorii de alegători:

- oamenilor cinstiţi, care muncesc din greu pentru a se întreţine pe ei şi familiile lor;

- pensionarilor; cetățenilor din diasporă; antreprenorilor, „sufocați de corupție și lipsa justiției”; medicilor, inginerilor și tuturor oamenilor care muncesc onest.

„Venim să facem dreptate tinerilor care nu-şi mai văd rostul în această ţară, deoarece clica de oligarhi le-a furat viitorul şi nu le oferă nicio perspectivă de dezvoltare”.

Autorii proclamației invocă incompetența și corupția actualei guvernări – motivul pentru care moldovenii trăiesc în sărăcie, iar cetățenii din diasporă „sunt batjocoriți de această guvernare”.

Proclamațiablocului electoral ACUM se încheie cu următorul angajament: „Vom alunga această clasă politică coruptă, care exploatează nemilos resursele ţării, şi vom face ca instituţiile statului să lucreze pentru cetăţeni, dar nu pentru o gaşcă de hoţi. Vom curăţa justiţia şi vom confisca averile marilor corupţi, ca lumea să ştie că doar munca cinstită poate fi temelia prosperităţii… Vom reface relațiile cu partenerii europeni și vom îndeplini toate condițiile pentru a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, pentru a ne regăsi cu toţii în familia naţiunilor civilizate!”. (din textul Proclamației ACUM)

Calificativele versus vulnerabilități de imagine

Blocul electoral ACUM, în discursul său electoral apelează la unele calificative, care au ca obiectiv crearea imaginii de ansamblu a actualei clase guvernatoare: o gaşcă de hoţi de la guvernare, hoții miliardului, clasă politică coruptă, clica de oligarhi.

Stafful ACUM a pus miza, după cum observăm, pe strategia negativă de comunicare electorală. În discursul electoral domină critica actualei guvernări. Și asta în defavoarea promovării propriilor politicii de guvernare în caz de accedere la putere. Probabil, din acest motiv liderul PDM declara la mitingul din 25 ianuarie că„Opoziția nu are oferte clare de guvernare”.

În cazul staff-ului PDM, aflat la guvernare, acesta s-a axat pe strategia de creare a imaginii pozitive. Totuși, nu s-a renunțat nici la tehnicile de denigrare a oponenților politici. Fapt ce mobilizează simpatizanții și dă ritm competiției electorale.

La rândul său, stafful PDM utilizează următoarele calificative pentru opozanții politici din blocul ACUM : „blocul șomerilor”, „hoții fugari” cu referire la Victor și Viorel Țopa.

Prezența PR –ului „negru” în campanie

Opoziția PAS-DA intră în campanie suspectată că ar fi fost finanțată de fundația „Open Dialog”. Puterea a gestionat escaladarea acestui scandal, insistând și asupra creării unei comisii parlamentare de anchetă, care s-a ocupat de „elucidarea circumstanțelor de imixtiune în politica internă a R. Moldova a fundației „Open Dialog” și finanțarea de către aceasta a unor partide politice din RM.

În Raportul comisiei de anchetă, făcut public, se menționează, între altele că „Fundația „Open Dialog” este un instrument de intervenție de tip soft power, folosit de către serviciile speciale ale Federației Ruse în războiul hibrid declanșat împotriva statelor considerate de acestea adversare ale intereselor geopolitice ale Federației Ruse”. Prin urmare, se încercă un transfer de imagine dinspre Kremlin spre opoziția din Moldova. Și, tot în același raport, se conține o referire directă la liderii ACUM: „Unii actori ai scenei politice din R. Moldova s-au lăsat atrași și înregimentați în activitățile diversioniste desfășurate de L. Kozlowska și fundația „Open Dialog” îndreptate împotriva R. Moldova, orchestrate și finanțate de serviciile speciale străine. Nu poate fi confirmată sau infirmată conștientizarea de către aceștia a rolului, locului și adevăratelor scopuri ale fundației. PAS și PPDA și liderii acestora au beneficiat de finanțări ilegale”.

Atacurile vin și dinspre flancul drept. Astfel, liderul Partidului Liberal, Dorin Chirtoacă, într-o postare pe Facebook, publică mai multe extrase prin care încearcă să demonstreze că juristul Andrei Năstase i-a consiliat pe soții Țopa în procesul de privatizare a companiei „Air Moldova” în anul 2000, iar firma germană, care a participat la privatizare, „îi avea în spate pe ministrul Transporturilor de atunci, Victor Țopa, Ana Țopa, precum și finul lor de cununie - Andrei Năstase, vicedirector general al „Air Moldova", responsabil de probleme juridice”. Chirtoacă numește tranzacția „escrocheria din anul 2000”.

Subiecte denigratoare sunt lansate prin social media și la adresa liderei PAS, Maia Sandu. Monica Babuc și Ruxana Glavan, ambele ministre democrate, o acuză pe Sandu că ar fi blocat, în calitatea ei de ministru al Educației, în 2015, inițiativa PDM de majorare a indemnizațiilor pentru mamele cu copii: „ Țin minte bine acea dispută în sediul Ministerului Muncii și poziția exprimată atunci. Este regretabil că le-ați luat atâtor mame și copii dreptul de a primi indemnizații mai mari încă de acum 4 ani”.

De partea cealaltă, PDM intră „cu fruntea sus” în campanie, evocând prin multiple canale mediatice realizările cabinetului Filip în cei trei ani de guvernare : „Noi intrăm în această campanie cu fruntea sus și cu convingerea că pentru noi vorbesc faptele”. La început a fost Adunarea Națională a PDM din 21 octombrie, apoi conferința de presă susținută de premierul Filip în 18 ianuarie, care este și candidat pe locul 2 în lista PDM pentru pe circumscripția națională, și,desigur, lansarea oficială în campanie din 25 ianuarie 2019. În conferința de presă, PavelFilip raporta reușitele Guvernului său: reforma salarială, programul Prima casă (peste 1 117 persoane au beneficiat de împrumuturi); 110 ambulanțe noi; reabilitarea a circa 1 164 km de drum în 2018; 900 de grădinițe renovate, 26 mln. investiții etc.

Elemente vulnerabile ale principalilor competitori

Pentru PDM momente de vulnerabilitate electorală pot fi considerate acuzațiile despre conservarea unui sistem politic controlat, „edificarea” unui stat captiv, justiție controlată, corupția politică, grație căreia ar fi fost plăsmuită majoritatea parlamentară, care a legitimat și apoi a susținut Guvernul Filip.

Cazul PSRM este ambiguu. Reducerea atribuțiilor prezidențiale, sindromul suspendărilor periodice și efemere a președintelui R. Moldova au redus efectiv din autoritatea lui Igor Dodon. La fel și promisiunile electorale că va extermina corupția și coruptibilii din sistem au rămas fără acoperire pragmatică, raliindu-se la tradiționala retorică electorală. Cu toate acestea, paradoxal, președintele Dodon este, simultan, și locomotiva „neatașată” oficial la garnitura electorală a PSRM.

În cazul blocului ACUM ar fi de menționat lipsa de personalități notorii din diferite domenii – medicină, mediul academic și de cercetare - incluse pe lista candidaților de pe circumscripția națională. Mai cu seamă că Sandu a fost ministrul Educației. În cazul ACUM, într-adevăr (după cum menționa și politologul Ion Tabârță) se cristalizează fenomenul personalizării politicului. Dacă facem excepție de cei doi lideri – Nastase, Sandu – e dificil de identificat formațiunea. Alegerile pe circumscripții uninominale vor oferi un răspuns franc în acest sens.

De asemenea, pentru percepția alegătorului moldovean este confuz faptul că cei doi lideri au făcut din politică meserie și nu au surse de venit, conform declarațiilor depuse la CEC. Acest fapt i-a permis spicherului Candu să lanseze o replică zeflemitoare la adresa „blocului șomerilor”, preluată de mass-media. În aceeași zi, Publika TV (8 ianuarie) titra „săraci lipiți partidului”.

Și, desigur, raportul inegal de forțe mediatice dintre susținătorii puterii, ai socialiștilor și ai opoziției din blocul ACUM.Balanța arată astfel: Jurnal TV versus Prime TV, Publika, Canal 2, Canal 3, CTC. PSRM este promovat de către Accent TV, NTV Moldova.

Populismul electoral al PDM

Pe 22 ianuarie, în primul briefing susținut de PDM după sărbătorile de Crăciun, președintele partidului, V. Plahotniuc, vine cu o serie de alte oferte - surpriză „electorală”. Pensionarii, care au venituri mai mici de 2 000 de lei, vor mai primi un ajutor de 600 de lei cu prilejul sărbătorilor de Paști, identic celui de care au beneficiat în ajun de Anul Nou; majorarea compensațiilor pe care le oferă statul unor categorii sociale pentru căldură în sezonul rece a anului vor crește de la 350 de lei la 700 de lei.

O altă inițiativă atractivă este cea de a crește indemnizația pentru primul copil de la 6 303 lei până la 10 mii de lei. Iar ultima inițiativă, inedită pentru R. Moldova, este de a oferi o indemnizație de 200 de lei lunar pentru toți copiii până la 18 ani.

Inițiativele populiste ale PDM sunt condiționate, însă, și aceasta plasează ofertele lansate strict pe zona seducerii electorale. Asta pentru că ele urmează să fie votate după alegerile parlamentare, de următorul Legislativ. Implicit, promisiunile ar fi o condiționare a alegătorului : „Dacă îți dorești așa ceva, atunci votează PDM”.

Geopolitica?

Comparativ cu parlamentarele precedente, în special după 2009 încoace, tematica geopoliticii cedează prim-planul retoricii electorale în acest scrutin. Tema centrală a campaniei este, totuși, integritatea politicienilor, furtul miliardului și consecințele acestui fapt, înnoirea clasei politice, extirparea corupției la toate nivelurile, problemele sociale. Subiectul geopolitic îl regăsim periferic în programele electorale ale principalilor concurenți. PDM a lansat deja doctrina celei de-a 4-a direcții – calea pro-Moldova, care duce spre moldoveni, chiar dacă unii percep acest slogan ca o temperare a aspirațiilor eurointegraționale, iar în Manifestul PDM se vorbește despre „un loc bun pentru Moldova în Europa şi în lume”. În proclamația blocului electoral ACUM se menționează: „Vom reface relațiile cu partenerii europeni și vom îndeplini toate condițiile pentru a depune cererea de aderare la Uniunea Europeană, pentru a ne regăsi cu toţii în familia naţiunilor civilizate!”. În cazul PSRM, Rusia rămâne a fi în continuare considerată partener strategic. Cu certitudine, întrevederea Putin-Dodon, preconizată pentru această lună, va „condimenta” și ea argumentele electorale ale socialiștilor.

În loc de concluzii pentru startul campaniei Parlamentarele-2019

1. Această competiție nu este pentru chelingeri politici. Partidele lansate în competiția electorală, cu unele excepții, sunt bine poziționate pe scena politică, au electorat consolidat, se bucură de credibilitate și vizibilitate mediatică.

2. Întrucât s-a renunțat la „ziua tăcerii”, admit faptul că pentru ultimele două zile de campanie, inclusiv sâmbătă, staff-urile electorale vor rezerva materiale compromițătoare de rezonanță. Astfel încât actorul vizat să nu dispună de timp suficient pentru replică în mass-media.

3. Și, cel mai sensibil în această campanie, în mod deosebit, necesitățile populației, sărăcia vor fi exploatate în mod populist. Pentru că partidul de guvernământ se comportă ca „amfitrionul” acestorcompetiții democratice, aflându-se și la pupitrul sursei administrative.

Dar acesta este doar startul. Un staff bun schimbă tacticile în funcție de evoluția jocului electoral. Să urmărim un continuare flexibilitatea actorilor electorali, abilitățile de convingere a electoratului și, desigur, de manipulare. Cum altfel să ieși pe un câmp electoral ?...