Societatea civilă, NEMULȚUMITĂ de MIMAREA reformelor și a luptei anticorupție: „Gurin și Chetraru să PLECE”

crjm.md

Nouăsprezece ONG-uri din R. Moldova atenționează opinia publică despre faptul că în R. Moldova are loc o mimare a reformelor în sistemul justiției și anticorupției. Într-o declarație făcută publică de acestea se precizează că mai multe proiecte de legi care vizează reforma sistemului justiției și a domeniului anticorupție trenează, în timp ce alte legi, precum cea privind trecerea Centrului Național Anticorupție din controlul Guvernului în subordinea Parlamentului, sunt votate în regim de urgență.

În context, reprezentanții societății civile solicită demisia procurorului general și a directorului CNA despre care spun că au pierdut orice legitimitate de aflare în funcție.

„La 8 octombrie 2015, președintele Parlamentului a creat un grup de lucru pentru reformarea și relansarea sistemului anticorupție, stabilind termenul de 30 noiembrie 2015 pentru „prezentarea propunerilor legislative ce vizează modificarea și completarea cadrului juridic existent în domeniul anticorupție”. Până în prezent, în cadrul grupului de lucru nu s-a discutat niciun proiect de lege, deși mai mulți membri ai acestuia au solicitat examinarea proiectului de lege privind modificarea cadrului legislativ conex necesar pentru aplicarea noii legi cu privire la procuratură (care încă așteaptă să fie votat în lectura a doua) și a proiectelor de lege ce țin de pachetul național de integritate (proiectele de lege cu privire la Centrul Național de Integritate (CNI), privind declararea averii și intereselor personale și proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative)”, se arată în declarația celor 19 ONG-uri.

Autorii menționează că în acest grup de lucru au fost purtate discuții punctuale doar cu privire la competența Procuraturii anticorupție, însă fără nicio finalitate.

„În schimb, a ieșit în evidență rezistența unor reprezentanți ai Partidului Democrat și ai Centrului Național Anticorupție (CNA) față de pachetul de legi cu privire la sistemul de integritate (în special privind reforma CNI).

La 22 octombrie 2015, Parlamentul a votat trecerea CNA din subordinea Guvernului în cea a Parlamentului. Proiectul respectiv de lege a fost adoptat în două lecturi într-o singură zi, fără nicio consultare publică. Subiectul nu a fost dezbătut nici în cadrul Grupului de lucru creat de președintele Parlamentului. Transferul rapid al CNA în subordinea Parlamentului a creat impresia publică că s-a dorit împiedicarea demiterii directorului CNA, cerută de prim-ministrul de atunci al Moldovei”, constată reprezentanții societății civile.

Aceștia se declară îngrijorați de faptul că Ministerul Justiției continuă promovarea inițiativei lansate de Centrul pentru Reformă în Sistemul Judecătoresc care a propus crearea judecătoriei specializate anticorupție și învestirea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu dreptul de a verifica averile și interesele personale ale judecătorilor, cu dreptul de a propune eliberarea din funcție a judecătorului în cazul depistării încălcărilor.

„Inițiativele respective au fost criticate de reprezentanții societății civile, inclusiv proiectul de lege propus spre avizare de Ministerul Justiției. Volumul redus de dosare legate de faptele de corupție nu justifică crearea unei instanțe specializate. Crearea unei instanțe specializate sau a completelor specializate va mări considerabil riscurile de influențe necorespunzătoare din partea terților. Investirea CSM cu dreptul de a verifica averile și interesele personale ale judecătorilor va dubla competențele CNI, ceea ce în practică poate duce la evitarea răspunderii pentru încălcarea regimului de declarare a averilor și intereselor”, subliniază semnatarii declarației.

De asemenea, semnatarii declarației își exprimă îngrijorarea vizavi de zvonurile apărute în presă despre intenția de comasare a CNA și CNI.

„Nu este clar cine a elaborat respectivul proiect de lege și la ce etapă se află acesta. Proiectul nu a fost publicat, nu a fost discutat în cadrul Grupului de lucru creat de Președintele Parlamentului sau în cadrul altui for la care a participat societatea civilă. Dacă acest proiect de lege este adoptat, CNA va obține funcții foarte largi, cumulând funcții ce țin de urmărirea penală și constatarea contravențiilor legate de faptele de corupție, prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanțării terorismului, efectuarea testelor de integritate în privința tuturor funcționarilor publici (65 000 după unele estimări), depistarea bunurilor provenite din infracțiuni și sechestrarea / confiscarea acestora, controlul averilor și intereselor personale și contestarea în instanță a actelor încheiate/ adoptate cu încălcarea regulilor respective, efectuarea expertizei anticorupție a actelor normative ale Guvernului și altor acte prezentate în Parlament. Concentrarea tuturor acestor funcții în cadrul unei instituții este periculoasă și nu are precedent în Europa. În același timp, menținerea unui asemenea organ sub control Parlamentar sau al executivului va știrbi substanțial din eficiența măsurilor anticorupție, fapt confirmat implicit prin performanța actualului CNA”, atenționează autorii declarației.

Ei au înaintat mai multe solicitări Guvernului și Parlamentului, printre care cer adoptarea cât mai curând posibil a proiectului Legii cu privire la procuratură și a legislației conexe, în versiunea propusă de grupul de lucru care a elaborat respectivele proiecte, adoptarea proiectelor de lege cu privire la Centrul Național de Integritate, privind declararea averii și intereselor personale și proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte normative, în versiunea propusă Guvernului de Ministerul Justiției în iunie 2015, suspendarea celorlalte inițiative anticorupție până la obținerea opiniilor Uniunii Europene și/sau a Consiliului Europei, respectarea de către autoritățile publice a legislației privind transparența decizională.

„Recomandăm procurorului general și directorului CNA să-și dea demisia, pentru că nu au luat la timp atitudinea necesară față de furtul din sectorul bancar, punând în pericol securitatea sectorului bancar și financiar al Republicii Moldova, afectând masiv cursul valutei naționale, prețurile la resursele energetice și contribuind la pauperizarea continuă a populației. Date fiind evenimentele din 2014 încoace, ambii nu mai au legitimitate să se afle în acele poziții”, se mai spune în declarație.

Printre semnatari se regăsesc Asociația pentru Democrație Participativă, Asociația Presei Independente, Asociația „Promo-LEX”, Centrul „DIALOG-Pro”, Centrul de Resurse Juridice din Moldova, Centrul Independent de Jurnalism, Centrul Internaţional „La Strada”, Fundația Est Europeană, Institutul de Politici Publice, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, Transparency International Moldova.