Șefa Procuraturii Anticorupție, despre lipsa condamnărilor în dosarele de corupție mare: „Trebuie respectate procedurile”

Procuratura Anticorupție (PA) a reușit, în ultimele patru luni, se termine dosare care vizează cazuri de corupție mare, dar condamnările întârzie, pentru „trebuie respectate procedurile”, a declarat astăzi Veronica Dragalin, procurorul-șef Anticorupţie, în cadrul Forumului de Integrare Europeană a Republicii Moldova, desfășurat la Chișinău.

„Procurorii au reușit să termine cazuri cum ar fi cel al ex-președintelui republicii (Igor Dodon - n.r.), al procurorului general suspendat (Alexandr Stoianoglo - n.r.), al ex-directorul SIS (Artur Reșetnicov - n.r.). Pentru mine e un semn că PA și instituțiile cu care lucrează au reușit să trimită un mesaj în societate că intenția este de a trece la dosare mari și că legea e aplicată în cazul tuturor, inclusiv la cel mai înalt nivel. Nu există condamnări finale deocamdată, dar asta durează, pentru că trebuie respectate procedurile”, a declarat Veronica Dragalin.

Șefa PA s-a declarat optimistă în ceea ce privește perspectivele combaterii corupției în Republica Moldova, pentru că deja ar exista persoane „care nu mai tolerează corupția și au suficient curaj ca, atunci când li se cere mită, să denunțe aceste lucruri, ceea ce ne permite să acumulăm probe și să arestăm corupții”.

Veronica Dragalin a optat repetat pentru modificarea legii, astfel încât PA să nu fie obligată să se ocupe de cazuri care vizează „o mită de 200 de lei”, ci să se concentreze doar pe „dosare mari”.

Prezent la același eveniment, ministrul Justiției, Sergiu Litvinenco, a spus că, dincolo de accelerarea luptei cu marea corupție, care ține de procuratură și instanțele de judecată, trebuie asanat și sistemul de justiție.



În prezent are loc procesul de selecție (pre-vetting) a candidaților la funcțiile de membru al Consiliului Superior al Magistraturii și Consiliului Superior al Procurorilor, după care urmează reformarea Curții Supreme de Justiție.

Lucrurile trenează, pentru că e vorba de o „reformă sensibilă”, care are nevoie de susținerea partenerilor și de avizul Comisiei de la Veneția, dar ministrul Litvinenco afirmă că autoritățile de la Chișinău „sunt în grafic” în ceea ce privește condiționalitățile pentru aderarea la UE.

„Din nouă obiective asumate de Republica Moldova față de UE în momentul acordării statului de țară-candidată, șase țin de justiție. În linii mari, autoritățile de la Chișinău sunt în grafic. Mai multe legi sunt deja adoptate sau pe cale de a fi, toate aceste angajamente vor fi îndeplinite până la sfârșitul anului”, a spus Sergiu Litvinenco.

În ceea ce privește angajamentele privind dezoligarhizarea, R. Moldova va avea, până la sfârșitul anului, un concept privind excluderea oligarhilor din domeniul politic, audiovizual și din economie, a adăugat ministrul.

„Avem experiența Ucrainei, dar și al altor țări. Avem recent și niște sancțiuni internaționale – SUA a impus sancțiuni în raport cu doi oligarhi - Plahotniuc și Șor, după care au urmat și sancțiuni pentru acte de corupție din partea Marii Britanii. Inclusiv mecanismul sancțiunilor internaționale trebuie integrat în mecanismul național de dezoligarhizare”, a punctat Sergiu Litvinenco.

Forumul de Integrare Europeană a Republicii Moldova se află la a noua ediție și este organizat de Friedrich Ebert Stiftung Moldova (FES), Asociația pentru Politica Externă APE, Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe şi Integrării Europene al Republicii Moldova (MAEIE).