Salvatorii montani avertizează: postările de pe TikTok și Instagram îi lasă pe turiști nepregătiți pentru pericolele de pe trasee

Postările de pe TikTok și Instagram prezintă frumusețea zonelor sălbatice, fără să avertizeze întotdeauna asupra pericolelor cu care se pot confrunta oamenii care pornesc pe trasee, avertizează salvatorii montani.

„Prea mulți oameni influențați de aceste postări ajung în munți fără să fie pregătiți”, a declarat Nick Phillips de la Mountain Rescue England and Wales (MREW).

Potrivit organizației, numărul intervențiilor în care au fost implicați tineri cu vârste între 18 și 24 de ani aproape s-a dublat în perioada 2019-2024. În același timp, cele mai mari patru echipe de salvare montană din Țara Galilor sunt pe cale să înregistreze, în 2026, un număr record de solicitări.

Echipa responsabilă de cel mai înalt vârf din Țara Galilor a spus că presiunea asupra voluntarilor a devenit „nesustenabilă”. Aceeași îngrijorare a fost exprimată de echipa din apropiere de Brecon, care afirmă că cererea „continuă să crească”.

Llanberis Mountain Rescue Team (LMRT) este cea mai solicitată echipă din Țara Galilor. În august, aceasta a avut cea mai aglomerată lună din istoria sa, cu 59 de intervenții, adică aproximativ două pe zi. Salvatorii spun că nu doar vremea caldă, care s-a menținut o perioadă îndelungată, a dus la creșterea numărului de apeluri.

Echipa a înregistrat o creștere constantă a operațiunilor de salvare în fiecare an începând din 2020. În acel an, LMRT a avut 147 de intervenții pe parcursul întregului an.

Salvatorii au cerut o „discuție serioasă”, în condițiile în care estimează că vor ajunge la 450 de intervenții până la sfârșitul anului. Până acum, echipa a participat deja la 359 de operațiuni.

MREW a precizat că tinerii cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani au devenit, în 2024, categoria de vârstă care a avut cel mai mult nevoie de intervenția salvatorilor. Aceștia au fost implicați în 314 incidente, cu 89% mai multe decât în 2019, când au fost înregistrate 166 de cazuri.

„Nu îi criticăm pe oamenii care vor să meargă pe munte după ce au văzut ceva într-o postare... dar trebuie să existe un echilibru și să fie prezentată și realitatea”, a transmis organizația.

„Creșterea din acest an a fost cu adevărat îngrijorătoare”, a spus Tom Carrick, voluntar în cadrul LMRT.

El a avertizat că, dacă numărul intervențiilor va continua să crească într-un ritm similar, serviciul nu va mai putea face față solicitărilor.

„Ni s-au alăturat 30 de voluntari noi. Suntem deja în septembrie și vedem multă epuizare în rândul voluntarilor, atât printre cei care sunt aici de ani de zile, cât și printre cei mai noi.

„Cât de mult mai putem suporta?”

LMRT a explicat că principala problemă este numărul tot mai mare de oameni care ajung să urce pe munte fără experiență și fără echipamentul potrivit.

„O fotografie sau un videoclip cu Crib Goch poate face ca o porțiune de traseu expusă, clasificată drept o escaladă de gradul întâi, să pară doar o altă rută spre vârf.

„Ceea ce nu arată imaginea este cât de intimidantă poate deveni creasta în condiții de ceață, ploaie sau vânt puternic și cât de repede se poate transforma o situatie care pare ușor de gestionat într-o urgență gravă.”

Majoritatea echipelor de salvare montană din Țara Galilor raportează o creștere a numărului de solicitări.

Brecon Mountain Rescue Team a avut 70 de intervenții în 2020, însă până acum a ajuns deja la 80 de apeluri în acest an.

Ogwen Mountain Rescue Team, care intervine și în Parcul Național Eryri, cunoscut și sub numele de Snowdonia, a înregistrat 107 solicitări în 2020. Pentru acest an, echipa estimează că va depăși 200 de intervenții.

Central and Brecon Mountain Rescue Team (CBMRT) a avut 89 de apeluri în 2020 și ar putea ajunge la 200 până la sfârșitul anului.

„Faptul că am ajuns deja la 150 de intervenții în acest an, după cel mai aglomerat an din istoria noastră, arată amploarea angajamentului necesar”, a declarat Huw Jones, care face parte din CBMRT de 45 de ani.

„Îngrijorarea mea este cum vom putea menține acest angajament dacă cererea continuă să crească. Timpul și energia voluntarilor sunt limitate.

„Nu putem presupune că un număr tot mai mare de solicitări va putea fi absorbit la nesfârșit. Trebuie să discutăm despre acest lucru acum, pentru ca echipele să poată continua să fie alături de oameni și în anii următori.”

MREW a atras atenția că Instagram, TikTok și X aduc în prim-plan locuri spectaculoase din întreaga lume, inclusiv vârfuri din Țara Galilor precum Yr Wyddfa și Pen y Fan.

„Sunt locuri minunate de vizitat, dar postările nu surprind felul în care ajungi acolo”, a spus Phillips.

Organizația conduce o campanie prin care speră să producă o „schimbare de mentalitate”. În cadrul acesteia sunt implicați ambasadori, inclusiv exploratorul de televiziune Ben Fogle, iar salvatorii încearcă să colaboreze și cu influencerii din mediul online.

„Vrem să ajungem la oameni înainte ca aceștia să plece de acasă, pentru a reduce, sperăm, numărul intervențiilor care pot fi evitate”, a transmis organizația.

„Oamenii trebuie să fie conștienți că se află într-un loc periculos.”

În 1995, Caradoc Jones, care locuiește în Helsby, Cheshire, a devenit primul galez care a ajuns pe vârful Everest. De-a lungul timpului, el a escaladat unele dintre cele mai periculoase și izolate zone montane din lume.

Jones a salutat faptul că tot mai mulți oameni explorează munții, dar este de acord că este nevoie de o schimbare de mentalitate. El consideră că pe rețelele sociale trebuie publicate mai multe avertismente despre realitățile alpinismului și despre riscurile întâlnite pe trasee.

De asemenea, Jones a sugerat ca echipele de salvare montană să fie finanțate de guvern, în loc să depindă de donații.

Guvernul galez a declarat: „Echipele noastre de salvare montană fac o muncă extraordinară pentru sprijinirea oamenilor din Țara Galilor, adesea în circumstanțe dificile și solicitante, iar noi le mulțumim pentru dedicarea și efortul lor.

„Recunoaștem, în programul nostru de guvernare, rolul important pe care sectorul voluntar îl are în furnizarea serviciilor publice și discutăm cu echipele de salvare montană despre modalitățile prin care le putem sprijini.”