România, pe locul 16 în clasamentul datoriei publice din Europa în 2026
115
Idei principale: Grecia și Italia au cele mai mari datorii publice din Europa, echivalente cu aproximativ 141% și, respectiv, 140% din PIB. În ultimul an, raportul datoriei Greciei a scăzut cu 11,2 puncte procentuale, în timp ce Polonia a înregistrat cea mai mare creștere din UE. Deficitele persistente ale Franței și costurile tot mai mari ale dobânzilor pun presiune suplimentară asupra finanțelor publice ale țării.
Datoria publică este în creștere în Europa, ceea ce pune o presiune mai mare asupra bugetelor guvernelor, confruntate cu o creștere economică mai lentă și cu costuri mai mari de împrumut. Clasamentul țărilor europene după ponderea datoriei guvernamentale în produsul intern brut (PIB) se bazează pe datele din trimestrul al doilea al anului 2026, publicate de Eurostat, Oficiul Național de Statistică al Regatului Unit și Administrația Federală a Finanțelor din Elveția.
În cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, datoria publică a ajuns la 82,9% din PIB în trimestrul al doilea din 2026, față de 81,4% cu un an înainte.
Țările europene cu cele mai mari datorii în 2026
Statele din sudul Europei ocupă primele poziții în clasament. Grecia și Italia au datorii publice echivalente cu 140,8%, respectiv 139,9% din PIB. Franța urmează cu 119,1%, iar Regatul Unit și Spania depășesc pragul de 100%, ceea ce înseamnă că datoria lor publică este mai mare decât valoarea producției economice anuale.
România se află pe locul 16, cu o datorie publică de 59,4% din PIB. Clasamentul de la mijlocul anului 2026 este următorul: 1. Grecia – 140,8%; 2. Italia – 139,9%; 3. Franța – 119,1%; 4. Belgia – 110,2%; 5. Regatul Unit – 102,6%; 6. Spania – 101,4%; 7. Portugalia – 92,5%; 8. Finlanda – 90,2%; 9. Austria – 83,6%; 10. Ungaria – 75,6%.
Pe următoarele poziții se află: 11. Slovenia – 64,7%; 12. Polonia – 64,5%; 13. Germania – 63,4%; 14. Norvegia – 60,8%; 15. Slovacia – 60,6%; 16. România – 59,4%; 17. Croația – 56,2%; 18. Cipru – 48,5%; 19. Letonia – 48,1%; 20. Malta – 47% din PIB.
Elveția are cea mai mică rată a datoriei publice dintre țările menționate, de numai 23,4% din PIB, aproximativ o șesime din nivelul Greciei. Astfel, guvernul elvețian dispune de o flexibilitate fiscală considerabil mai mare. Și mai multe state din nordul Europei au datorii sub 40% din PIB: Danemarca, Estonia și Suedia. Nivelurile lor sunt mult sub cele ale unor economii importante precum Germania, cu 63,4%, și Regatul Unit, cu 102,6%. Finlanda, cu 90,2%, reprezintă o excepție notabilă în regiune.
De ce scade datoria publică a Greciei
Deși se află pe primul loc în clasament, Grecia a înregistrat progrese semnificative în reducerea poverii datoriei publice. Raportul datoriei în PIB a scăzut cu 11,2 puncte procentuale în ultimul an, cea mai mare diminuare din Europa, iar valoarea datoriei restante s-a redus cu peste 10 miliarde de dolari. În timpul pandemiei, rata datoriei Greciei depășise 200% din PIB.
Îmbunătățirea este susținută de mai mulți factori, inclusiv de excedentele bugetare, creșterea PIB-ului nominal și folosirea rezervelor de numerar pentru rambursarea datoriei. În 2026, Grecia estimează că va încasa mai mult decât va cheltui, chiar și după plata dobânzilor, ceea ce ar genera un excedent total de 0,9%.
Extinderea economiei oferă un sprijin suplimentar. Investițiile finanțate din fonduri ale UE contribuie la menținerea cresterii, iar PIB-ul real este estimat să avanseze cu 1,8% în 2026, după o creștere de 2% în 2025. În aceste condiții, rata datoriei Greciei ar urma să coboare sub cea a Italiei până la sfârșitul anului 2026.
Costurile dobânzilor pun presiune pe Franța
Franța se confruntă cu o evoluție diferită. A treia cea mai mare economie a Europei se luptă cu deficite persistente și cu o creștere economică slabă. Deficitul bugetar francez este estimat să depășească 5% din PIB, în timp ce avansul economiei rămâne modest.
Creșterea lentă limitează veniturile fiscale și face mai dificilă reducerea deficitului de cheltuieli. În același timp, costurile tot mai mari ale dobânzilor agravează situația. Plățile guvernamentale pentru dobânzi sunt estimate la 2,6% din PIB în 2026 și la 3% în 2027, pe măsură ce dobânzile mai mari la obligațiunile nou-emise și plățile aferente datoriei indexate la inflație ridică prețul finanțării.
Acest lucru lasă mai puțin spațiu bugetar pentru serviciile publice, investiții și reduceri de taxe. Dacă politicile actuale rămân neschimbate, datoria Franței ar putea depăși 123% din PIB până în 2028, iar țara s-ar putea îndrepta spre statutul de cea mai îndatorată din Europa.
20.11.2026
18:01
20.11.2026
17:57
20.11.2026
17:55
20.11.2026
17:47
20.11.2026
17:45
20.11.2026
17:32
20.11.2026
17:31
20.11.2026
17:00
20.11.2026
16:52
20.11.2026
16:51
20.11.2026
18:12
20.11.2026
18:01
20.11.2026
17:57
20.11.2026
17:55
20.11.2026
17:47
20.11.2026
17:45
20.11.2026
17:32
20.11.2026
17:31
20.11.2026
17:00
20.11.2026
16:52
20.11.2026
16:51
20.11.2026
16:50
20.11.2026
16:43
20.11.2026
16:05
20.11.2026
15:57
20.11.2026
15:55
20.11.2026
15:47
20.11.2026
15:43
20.11.2026
15:29
20.11.2026
15:14
20.11.2026
15:07
20.11.2026
14:21
20.11.2026
13:18
20.11.2026
13:13
20.11.2026
12:56
Cutremur puternic în Vrancea, resimțit și în R. Moldova, inclusiv la Chișinău
Ungaria a confiscat 19,5 milioane de dolari, găsiți îngropați în păduri și ascunși în diverse locuri
INVESTIGAȚIE, VIDEO // Discurs pentru proletariat, proprietăți de LUX lângă Kremlin: Averea de MILIOANE a familiei candidatului Fiodor Gagauz
Dosar de CORUPȚIE la vârful Sindicatelor: Igor Zubcu, prins în flagrant în timp ce primea a doua tranșă dintr-o mită de 4 000 de dolari
Eurogol și dublă de trei puncte: Petru Popescu a îngenuncheat Kazahstanul pe stadionul „Zimbru”, iar Moldova e cu un pas mai aproape de locul secund în Liga Națiunilor
















