Rubio anunță sfârșitul „supapelor de scăpare” pentru Cuba și prevede o traiectorie ireversibilă către un alt viitor

Secretarul de stat american Marco Rubio afirmă că regimul cubanez nu mai are nicio "supapă de scăpare", iar Washingtonul se aşteaptă la schimbări majore pe insulă în perioada următoare.

Marco Rubio a avertizat vineri Cuba că nu mai are nicio "supapă de scăpare" în faţa presiunii exercitate de Washington pentru a accepta schimbări politice interne radicale. El a subliniat că Havana nu mai poate miza pe strategia de a câştiga timp, aşteptând încheierea celui de-al doilea mandat al preşedintelui american Donald Trump, întrucât, după pierderea Venezuelei ca aliat, în urma capturării de către SUA a preşedintelui Nicolas Maduro, regimul cubanez nu va găsi un nou "sponsor".

"Ceea ce încercăm să le arătăm este că nu există supape de scăpare. De fiecare dată când ei creează un nou mecanism pentru a încerca să iasă din cerc, noi pur şi simplu îl blocăm", a declarat Rubio pentru portalul Axios.

Primul secretar de stat american de origine latino-americană a insistat că regimul de la Havana nici măcar nu mai poate "aştepta să treacă timpul", sperând că după ce Trump îşi va încheia mandatul va veni la Washington un preşedinte mai conciliant faţă de Cuba. El a subliniat că "fără îndoială, această situaţie nu va dispărea în următorii doi ani şi jumătate" care i-au mai rămas lui Trump la putere, indicând că presiunea va continua pe termen mediu.

"Sunt încrezător că, atunci când această Administraţie se va încheia (în 2029), Cuba se va afla cel puţin pe o traiectorie ireversibilă către un viitor diferit", anticipează Rubio, lăsând să se înţeleagă că Washingtonul urmăreşte o transformare profundă a sistemului politic de la Havana.

După ce l-a capturat în ianuarie pe preşedintele venezuelean Nicolas Maduro, Administraţia preşedintelui Donald Trump a intensificat presiunea asupra Cubei. Pe lângă embargoul comercial impus de SUA din 1962, Washingtonul a instituit o blocadă petrolieră care a agravat serios criza economică şi socială de pe insulă, dublată de ameninţări repetate din partea liderului de la Casa Albă că ar putea "prelua controlul" asupra ţării.

În pofida tensiunilor, Washingtonul şi Havana au avut unele contacte pentru a negocia o eventuală ieşire din conflict. Cuba susţine însă că doar poporul cubanez poate decide schimbările din ţară şi acuză Statele Unite că pregătesc o agresiune militară, conform Agerpres.

Preşedintele cubanez Miguel Diaz-Canel a denunţat duminică politica Washingtonului faţă de Cuba. El a acuzat Statele Unite că "vor să preia controlul asupra ţării".

Din ianuarie, administraţia Trump aplică o politică de presiune maximă asupra insulei comuniste, aflate la 150 km de coasta statului Florida. Pe lângă embargoul menţinut din 1962, au fost impuse o blocadă petrolieră şi un lung şir de sancţiuni împotriva companiilor şi a oficialilor cubanezi, consolidând izolarea economică a Cubei.

Aceste măsuri au provocat o scădere drastică a turismului, retragerea multor companii străine şi epuizarea fluxurilor de valută străină. Cele mai recente sancţiuni, anunţate joi, vizează programul misiunilor medicale cubaneze în străinătate, una dintre principalele surse de venit ale economiei cubaneze.

"Cuba duce astăzi o luptă istorică" împotriva "unei politici care vizează asfixierea unui întreg popor pentru a prelua controlul asupra ţării", a denunţat şeful statului cubanez în provincia Pinar del Rio (vest), acuzând Washingtonul că urmăreşte prăbuşirea regimului prin presiune economică şi socială.

Miguel Diaz-Canel a participat la marcarea a 73 de ani de la atacul asupra cazărmii Moncada din 1953, acţiune condusă de Fidel Castro (1926-2016) în estul insulei şi considerată începutul luptei revoluţionare care a dus la instaurarea regimului comunist.

"Blocada este o armă de război şi provoacă morţi", a declarat preşedintele cubanez, susţinând că Washingtonul urmăreşte să provoace o "explozie socială în Cuba, ca şi în alte ţări, cu unicul scop de a imune guverne aliniate intereselor sale imperiale".

Criza energetică a agravat situaţia pe insulă. Cu o populaţie de 9,4 milioane de locuitori, Cuba se confruntă în capitală cu întreruperi de electricitate de până la 30 de ore, iar în provincii cu câteva zile consecutive de pene de curent. Acestea au slăbit serviciile sociale şi au alimentat tulburările sociale. În iulie, ţara a fost lovită de trei pene de curent la nivel naţional, conform Agerpres.

În acest context tensionat, secretarul american al apărării, Pete Hegseth, a avertizat la începutul verii guvernul cubanez să nu achiziţioneze arme care ar putea ameninţa Statele Unite. Avertismentul a fost lansat în timpul unei vizite la baza militară de la Guantanamo, în Caraibe.

"Nu ar fi prudent ca guvernul cubanez să încerce să procure sau să obţină acces la tipuri de arme care ar putea ajunge la această bază sau pe teritoriul SUA", a declarat Hegseth personalului militar american, fără a da detalii despre categoriile de armament vizate.

El a subliniat că un astfel de pas "ar atrage genul de confruntare pe care nu numai că nu şi-o doresc, dar nici nu i-ar putea face faţă. Nicio ţară de pe Pământ nu se poate compara cu capacităţile Statelor Unite ale Americii", a insistat ministrul american al apărării, marcând diferenţa de forţă militară dintre cele două state.

"Viitorul Cubei este în mâinile preşedintelui Statelor Unite şi ale guvernului cubanez", a adăugat Pete Hegseth, îmbrăcat într-o ţinută lejeră pentru o sesiune de antrenament fizic alături de trupele americane.

Relaţiile dintre Washington şi Havana s-au deteriorat considerabil începând din ianuarie. Statele Unite au impus o blocadă petrolieră de facto asupra insulei, au introdus noi sancţiuni împotriva unor companii şi oficiali cubanezi şi l-au pus sub acuzare pe fostul preşedinte Raul Castro într-un caz care datează din 1996.

Preşedintele american Donald Trump consideră că insula, situată la aproximativ 150 de kilometri de coasta Floridei, reprezintă "o ameninţare extraordinară" la adresa securităţii naţionale a SUA şi a ameninţat în repetate rânduri că va "prelua controlul" asupra acesteia, evocând inclusiv opţiuni militare.

Potrivit unor informaţii apărute în presa americană în luna mai, Cuba ar fi achiziţionat peste 300 de drone militare şi ar fi discutat planuri de utilizare a acestora împotriva bazei de la Guantanamo, a unor nave americane şi chiar împotriva teritoriului SUA.

Site-ul Axios a scris că Havana a cumpărat mai mult de 300 de drone militare şi a început recent să analizeze scenarii privind folosirea lor împotriva bazei americane de la Guantanamo, aflate la extremitatea estică a insulei, dar şi împotriva teritoriului Statelor Unite, pe baza unor informaţii clasificate.

Această informaţie apare pe fondul unor tensiuni puternice între cele două ţări, într-un moment în care responsabilii de la Havana acuză Washingtonul că pregăteşte terenul politic pentru o eventuală intervenţie împotriva Cubei.

"Când ne gândim la acest tip de tehnologii atât de aproape de noi (...) este preocupant", a afirmat un înalt responsabil american, sub rezerva anonimatului, evocând pentru Axios "o ameninţare în creştere".

Potrivit acestuia, Cuba a început din 2023 să achiziţioneze drone de atac din Rusia şi din Iran şi caută acum să-şi suplimenteze arsenalul, ceea ce îngrijorează serios autorităţile americane.

Relaţiile dintre cei doi inamici ideologici sunt deosebit de tensionate de câteva luni. Ambele capitale îşi acuză adversarul că escaladează situaţia şi că alimentează un climat de confruntare permanentă.

Preşedintele Donald Trump insistă că insula comunistă, aflată la 150 de kilometri de Florida, reprezintă o "ameninţare extraordinară" pentru securitatea naţională a SUA. El a ameninţat de mai multe ori că va "prelua controlul" asupra Cubei, sugerând inclusiv trimiterea unui portavion în zonă pentru a demonstra forţa militară americană.

Pe lângă embargoul în vigoare din 1962, Washingtonul, care nu îşi ascunde obiectivul de a vedea o schimbare de regim la Havana, a impus o blocadă petrolieră asupra insulei începând din ianuarie, permiţând intrarea unui singur petrolier rusesc.

De asemenea, Statele Unite au anunţat la începutul lunii mai o nouă înăsprire a sancţiunilor împotriva Cubei, lovind sectoare economice sensibile şi restrângând şi mai mult spaţiul de manevră al regimului cubanez.

În acest context, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a aflat joi la Havana pentru o reuniune excepţională cu înalţi responsabili cubanezi, alors que les deux pays sont en difficiles pourparlers, încercând să gestioneze criza şi să evite o escaladare necontrolată.

Preşedintele Cubei, Miguel Diaz-Canel, a declarat la mijlocul lui aprilie că ţara sa este "pregătită" să facă faţă unei agresiuni militare americane. El a subliniat că poporul cubanez se va apăra în faţa oricărei tentative de intervenţie externă.

Apărarea civilă a difuzat în ultimele zile un "ghid al familiei" destinat "protecţiei în faţa unei agresiuni militare", conform Agerpres, ceea ce arată că autorităţile se pregătesc pentru scenarii de criză.

La sfârşitul lunii mai, generalul Francis Donovan, şeful comandamentului militar american pentru America Latină şi Caraibe (Southcom), s-a întâlnit cu şeful Statului Major cubanez, generalul Roberto Legra Sotolongo, pentru a discuta "probleme de securitate operaţională", potrivit Southcom. Întâlnirea sugerează menţinerea unor canale de comunicare militară, în pofida tensiunilor politice.

Cu două săptămâni mai devreme, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită la Havana, unde s-a întâlnit cu oficiali cubanezi pentru discuţii sensibile în contextul presiunilor sporite exercitate de Washington asupra regimului cubanez.

După vizita la Guantanamo, şeful Pentagonului urmează să călătorească miercuri la Tampa, în Florida, pentru a se întâlni cu responsabili din Comandamentul Central al SUA (Centcom), responsabil pentru operaţiunile împotriva Iranului, conform Agerpres.