România se confruntă cu o criză a vaccinării împotriva rujeolei: 8 decese și doar 62% acoperire vaccinală în Uniunea Europeană. Influenta extremă dreaptă și dezinformarea complică situația.

România se află în prima linie într-o Europă unde rujeola revine în forță. Între iunie 2024 și mai 2025, țara a înregistrat opt decese din totalul de 13.000 de cazuri din aproximativ 18.000 în Spațiul Economic European, care include cele 27 de țări membre ale Uniunii Europene, Islanda, Norvegia și Liechtenstein.

Astfel de situații sunt fără precedent în ultimele decenii, atât în Europa cât și în Statele Unite, fiind amplificate de o dezinformare agresivă pe rețelele sociale, alimentată după pandemia de COVID-19. Epidemiologul Daniela Gafita vizitează frecvent sate din nord-estul României, unde se întâlnește cu mame reticente să-și vaccineze copiii împotriva rujeolei. Misiunea ei de a combate convingerile antivaccin din ce în ce mai puternice devine tot mai dificilă. "Încercăm, pas cu pas, să recuperăm timpul pierdut" în condițiile în care rata vaccinării a scăzut la 62% - cel mai jos nivel din Uniunea Europeană - departe de cele 95 de procente necesare imunității colective, conform Organizației Mondiale a Sănătății (OMS).

FRICĂ IRAȚIONALĂ

O locuitoare a comunei Răucești spune: ”Am auzit spunându-se că vaccinul este periculos”, și are îndoieli în privința băiețelului său. Elena Armenia, de 34 de ani, împărtășește aceleași temeri după ce a citit despre o presupusă legătură între vaccinuri și autism, deși această idee a fost dezmințită în mod regulat de către comunitatea științifică. ”A pătruns frica în mine și nu-mi pot schimba părerea”, declară Elena. Totuși, copiii vecinei sale au ajuns la spital după ce au contractat rujeola, un virus care poate cauza febră, simptome respiratorii și erupții cutanate, cu posibile complicații grave sau chiar moarte. În iulie, un copil a murit de rujeolă în Regatul Unit, iar în Statele Unite, virusul a cauzat trei decese în acest an.

Medicul de familie Monica Apostol este mai puțin optimistă decât colega sa, după discuțiile cu părinții. "Mă izbesc de un zid", spune ea. ”Nu văd o soluție.”

EXTREMA DREAPTĂ ANTIVAX

Mai mulți factori contribuie la această situație: plecarea milioanelor de români în străinătate după căderea comunismului din 1989 a dus la o scădere a acoperirii vaccinale, lipsa de încredere în sistemul de sănătate subfinanțat și o anumită relaxare a autorităților, criticată de corpul medical. Pe lângă toate acestea, extrema dreaptă română contribuie la adoptarea teoriilor antivax, asemenea exemplului secretarului Sănătății Robert Kennedy Jr. Liderul extremei drepte, George Simion, clasat pe primul loc după primul tur al alegerilor prezidențiale, a cerut libertate pentru părinți în acest subiect după înfrângerea din turul doi. ”Campaniile de dezinformare sunt extrem de sofisticate, așa cum au arătat alegerile recente”, remarcă Gindrovel Dumitra, coordonatoare vaccinării la una dintre principalele asociații ale medicilor.

Noul președinte proeuropean Nicușor Dan a pus lupta împotriva informațiilor false în topul priorităților. ”Trebuie să recâștigăm încrederea” cetățenilor dezamăgiți de un Guvern considerat corupt și incompetent, un proces ”care va lua timp”, subliniază el recent. Până la acea dată, el promovează introducerea unor măsuri care să permită reacționarea rapidă, în jumătate de oră, până să atingă milioane de oameni și să devină imposibil de oprit.

În ce privește rujeola, Daniela Gafita îndeamnă, împreună cu alți medici, la înăsprirea regulilor de către Guvern - care, contactat de AFP, nu a răspuns - propunând, de exemplu, vaccinarea prealabilă obligatorie pentru copii înainte să fie școlarizați în sistemul public. ”Chiar dacă asemenea măsuri sunt nepopulare și deloc în ton cu vremurile”, subliniază ea cu regret.