Rezoluție a Parlamentului European: „Situația din Polonia și din Ungaria s-a deteriorat”. Eurodeputații cer înființarea unui mecanism european permanent pentru statul de drept
Parlamentul European a avertizat joi, într-o rezoluție adoptată la Strasbourg, că situația statului de drept din Polonia și din Ungaria s-a deterioriat, în timp ce eurodeputații fac un apel pentru crearea unui mecanism permanent pentru democrație, statul de drept și drepturile fundamentale.
Într-o rezoluție adoptată cu 446 de voturi pentru, 178 împotrivă și 41 de abțineri, deputații subliniază faptul că rapoartele și declarațiile Comisiei Europeană și ale organismelor internaționale, cum ar fi ONU, OSCE și Consiliul Europei, indică faptul că „situația din Polonia și din Ungaria s-a deteriorat de la declanșarea articolului 7 alineatul (1)”, scrie caleaeuropeana.ro.
Eurodeputații subliniază că audierile organizate de Consiliu în temeiul articolului 7 din Tratatul UE nu sunt organizate în mod regulat, nici structurat, și solicită Consiliului să adreseze recomandări concrete țărilor în cauză, inclusiv termenele limită, pentru a asigura respectarea legislației UE.
„Eșecul Consiliului în a face uz efectiv de articolul 7 din TUE continuă să submineze integritatea valorilor comune europene, încrederea reciprocă și credibilitatea Uniunii în ansamblu”, susține Parlamentul European.
Textul rezoluției invită de asemenea Comisia să utilizeze pe deplin instrumentele pe care le are la dispoziție pentru a lua măsuri în legătură cu existența unui risc clar de încălcare gravă de către Polonia și Ungaria a valorilor pe care se întemeiază Uniunea, în special procedurile accelerate de constatare a neîndeplinirii obligațiilor și cererile de măsuri provizorii adresate Curții de Justiție.
De asemenea, europarlamentarii s-au plâns că nu li s-a permis să participe la audieri, chiar dacă Parlamentul a fost cel care a inițiat procedurile legate de articolul 7 și au insistat asupra faptului că Parlamentului ar trebui să i se ofere posibilitatea de a-și prezenta oficial propunerea motivată în fața Consiliului.
În cele din urmă, rezoluția subliniază „nevoia stringentă” a unui mecanism al UE privind democrația, statul de drept și drepturile fundamentale, după modelul propus de Parlamentul European. Aceasta ar trebui să fie o revizuire independentă anuală care evaluează, în condiții de egalitate, conformitatea tuturor statelor membre cu valorile prevăzute la articolul 2 din Tratat.
În septembrie 2018, Parlamentul European a solicitat Consiliului UE să acționeze pentru a împiedica autoritățile maghiare să încalce valorile fondatoare ale UE. Deputații erau preocupați în principal de independența judiciară, libertatea de exprimare, corupția, drepturile minorităților și situația migranților și a refugiaților.
În cazul Poloniei, Comisia Europeană a solicitat acțiuni ale UE în decembrie 2017, având în vedere amenințările percepute la adresa independenței sistemului judiciar. Într-o rezoluție adoptată în martie 2018, Parlamentul European a fost de acord cu Comisia cu privire la riscurile de încălcare a principiilor statul de drept în Polonia.
În conformitate cu articolul 7 din Tratat, în urma acestor solicitări, Consiliul poate stabili că există un risc clar de încălcare gravă a valorilor UE în țările în cauză. Înainte de a face acest lucru, miniștrii vor asculta părerile autorităților naționale. Aceasă procedură ar putea determina sancțiuni, precum suspendarea dreptului de vot în cadrul Consiliului.
Miniștrii UE au organizat două audieri cu guvernul maghiar, în septembrie 2019 și decembrie 2019. Deputații europeni s-au plâns în mod repetat că nu au fost incluși în mod oficial în aceste discuții. Autoritățile poloneze s-au apărat în fața Consiliului cu trei ocazii, între iunie și decembrie 2018.
Un administrator autorizat din capitală, cercetat PENAL pentru că ar fi înstrăinat ilegal spații locative în valoare de peste 7,6 milioane de lei. CNA a descins cu percheziții în biroul acestuia
FOTO // Secția ATI de la Spitalul raional Soroca, REPARATĂ capital și dotată cu un TOMOGRAF computerizat de ultimă generație
România, Olanda și Letonia au ajutat R. Moldova, cu sprijinul financiar al UE, să-și fortifice sistemul financiar: „Am reușit să aducem mai multă încredere în stabilitatea sistemului și ajutăm R. Moldova să avanseze pe calea aderării la UE”