Revine Europa la gazele rusești? Incertitudini energetice pe fondul dependenței de gazele americane și alegerilor din SUA

La mai bine de trei ani de la invazia Rusiei în Ucraina, securitatea energetică a Europei rămâne fragilă. Gazul natural lichefiat (LNG) din SUA a compensat o mare parte din pierderea importurilor din Rusia în timpul crizei energetice din 2022-2023. Totuși, schimbările politice din SUA, sub preşedinţia lui Donald Trump, au generat îngrijorări cu privire la o posibilă nouă vulnerabilitate: dependenta de energia americană.

Pe acest fundal, unii lideri ai marilor companii energetice din UE au început să susţină public ceea ce părea de neconceput acum un an: revenirea parţială la importurile de gaz rusesc, inclusiv de la gigantul de stat Gazprom. Aceasta ar însemna o schimbare majoră de politică. Uniunea Europeană se angajase în 2022 să elimine complet importurile de energie din Rusia până în 2027.

Opțiunile Europei sunt limitate: discuţiile cu Qatarul pentru importuri suplimentare de LNG au stagnat, iar ritmul instalării surselor regenerabile nu este suficient de rapid pentru a compensa cererea. ”Dacă se ajunge la o pace rezonabilă în Ucraina, am putea reveni la un flux de 60-70 miliarde metri cubi pe an din Rusia, inclusiv LNG”, a declarat Didier Holleaux, vicepreşedinte executiv al companiei franceze Engie.

Patrick Pouyanné, directorul general al TotalEnergies, a avertizat Europa să nu devina prea dependentă de gazele americane: ”Trebuie diversificare, pe mai multe rute. Nu putem depinde de una sau două surse.” Total exportă LNG din SUA şi comercializează şi LNG rusesc de la compania privată Novatek.

Spre deosebire de Franţa, care are o producţie ridicată de energie nucleară, Germania a fost profund dependentă de gazele ruseşti pentru susţinerea industriei. În Leuna, unul dintre cele mai mari parcuri chimice din această ţară, managerii subliniază că reintroducerea gazelor ruseşti este urgentă. ”Suntem într-o criză gravă şi nu putem aştepta”, a declarat Christof Guenther, directorul general al InfraLeuna.

El susţine că industria chimică germană a făcut concedieri timp de cinci trimestre consecutive, un fenomen fără precedent. ”Redeschiderea conductelor ar reduce preţurile mai eficient decât orice program de subvenţii actual”, a spus Guenther. Aproape o treime dintre alegătorii germani au sprijinit partide pro-Rusia la alegerile din februarie, iar în landul Mecklenburg-Pomerania Inferioară un sondaj Forsa arată că 49% dintre cetăţeni doresc revenirea la importurile de gaze rusesti.

SUA au furnizat anul trecut 16,7% din gazele importate de UE, fiind devansate de Norvegia (33,6%) şi Rusia (18,8%). Deşi partea Rusiei este în scădere, ea continuă să exporte LNG prin Novatek, iar Trump intenţionează să folosească energia ca monedă de schimb în negocierile comerciale. ”Este tot mai greu să considerăm LNG-ul american un produs neutru: la un moment dat poate deveni un instrument geopolitic”, a spus Tatiana Mitrova, expertă în energie la Columbia University.

Mai multe firme europene au acţionat Gazprom în instanţă pentru neîndeplinirea contractelor. Uniper din Germania şi OMV din Austria au primit despăgubiri de 14 miliarde, respectiv 230 milioane euro. Engie şi alte companii nu au făcut publice sumele solicitate. Holleaux, de la Engie, a sugerat că o posibilă cale de reluare a relaţiilor contractuale ar fi ca Rusia să livreze gaze prin Ucraina pentru a-şi achita obligaţiile din arbitraj.

Comisia Europeană a stabilit în 2022 o ţintă neobligatorie de eliminare a gazelor ruseşti până în 2027, dar a amânat deja de două ori publicarea unui plan concret. Maxim Timcenko, directorul DTEK din Ucraina, firmă privată de gaze, şi-a exprimat îngrijorarea: ”Este greu să comentez, fiind ucrainean, dar sper ca politicienii europeni să fi învaţat lecţiile din trecut.”