ReUnirea Republicii Moldova cu România, un proiect de țară pentru români? Dar pentru clasa politică?

Republica Moldova în evoluțiile geopolitice din zonă și interesul național românesc, la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului

Dezbaterile au avut ca obiect modul în care clasa politică românească se raportează la realitățile existente în Republica Moldova și printre vorbitorii care au abordat această temă s-au aflat persoane reprezentative ale societății, între care jurnaliști, istorici, lideri ai mișcării naționale, un fost ministru al Apărării din Republica Moldova, reprezentanți ai organizațiilor nonguvernamentale unioniste și președinți de partid. Ca întotdeauna, subiectul reunirii Republicii Moldova cu România a născut un interes aparte la Universitatea de Vară de la Izvorul Mureșului, pentru că orice român, fie el din țară sau din afara ei, rezonează cu acest deziderat, visul de aur al românilor de o parte și de cealaltă a Prutului de a recrea România Mare, scrie publicația „Informația Harghitei”.

Deputatul Constantin Codreanu a amintit că, deși a existat o evoluție pozitivă în 2017 și în 2018, care a culminat cu declarația privind procesul reUnirii cu Republica Moldova dată de plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului României în 27 martie 2018, când s-a afirmat că țara noastră este pregătită să răspundă dorinței organice de reUnire a moldovenilor de dincolo de Prut, în 2019, „din păcate, situația s-a înrăutățit și am asistat la o involuție". „De remarcat cele două declarații nefericite ale președintelui în exercițiu, care a spus că în Republica Moldova și în România trăiesc două popoare diferite, ulterior rectificând și afirmând că sunt doar două națiuni. Și problema este și mai gravă, pentru că există toate șansele ca respectivul domn să rămână la Palatul Cotroceni pentru alți cinci ani, iar unul dintre contracandidații lui, reprezentantul USR, a vorbit în aceeași termeni nefericiți despre procesul de reunire, spunând că poate ar fi de dorit, dar nu există sub nicio formă voință politică. Or, nu poți să ai voință politică, dacă nu există demersuri în acest sens", a arătat deputatul de diaspora, președinte al Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

S-a vorbit și despre situația geopolitică, despre situația Republicii Moldova, prinsă în menghina dintre Vest și Est, precum și despre recentele evoluții de la Chișinău, unde s-a instaurat un guvern „total anormal, total ilogic și total nefiresc", unde rușii și țări vestice precum Germania, SUA, chiar și România au girat un Guvern format din partide politice cu orientări opuse: prorușii lui Igor Dodon și proeuropenii reprezentați de Maia Sandu și Andrei Năstase. În acest context, vorbitorii au subliniat necesitatea coagulării forțelor unioniste în Republica Moldova, fiindcă deși procentul estimat de sondaje se ridică la 30%, crescând an de an, pe plan politic nu se poate capitaliza această evoluție.

Deputatul Codreanu a prezentat zece măsuri pe care statul român ar trebui să le adopte în viitorul apropiat pentru grăbirea reunirii cu Țara Mamă.

„Vorbim despre menținerea aceluiași cuantum de burse pentru etnicii români din Republica Moldova, pentru că în 2017 am avut, din păcate, bătălii cu Ministerul Educației Naționale pe această temă – și-ar fi dorit ei să micșoreze acest număr de burse. 2 - Refacerea celor 14 poduri peste Prut, distruse de sovietici - vorbim despre lucruri esențiale de infrastructură. 3 - Deblocarea procesului de dobândire a cetățeniei române, prin creșterea numărului de membri ai Comisiei pentru Cetățenie din cadrul Autorității Naționale pentru Cetățenie, pentru că și eu și alți vorbitori suntem convinși că cetățenia română este vehiculul cel mai sigur pentru a grăbi reunirea. 4. Accesul facilitat pe piața forței de muncă a etnicilor români din Republica Moldova, măsură pe care am propus-o ca parte a unui proiect legislativ, pentru a-i scoate de sub influența rusească pe etnicii români care nu au cetățenia română și care nu pot veni în România sau în alte state din Vest", a explicat parlamentarul.

Alte măsuri au în vedere, potrivit sursei citate, 5 - Finanțare directă pentru comunitățile locale din Republica Moldova și nu prin intermediul Guvernului de la Chișinău, în condițiile în care nu de puține ori asistăm la deturnare de fonduri pe de o parte, iar pe de altă parte la alocarea acestor fonduri în funcție de apartenența politică a celor care beneficiază de ele. O lată măsură, a șasea, vizează Spațiul informațional comun România – Republica Moldova, în contextul propagandei rusești „toxice" promovată pe teritoriul celei din urmă care ocupă mai mult de 80 de procente din spațiul media. Ar mai fi 7 –Constituirea unei circumscripții electorale separate pentru Republica Moldova, o propunere făcută de reprezentantul Consiliului Mondial Român, cu care „rezonează" deputatul Codreanu, în acest sens fiind pregătit un proiect de lege. O problemă punctuală se referă la 8 - Accelerarea procesului de recunoaștere a medicilor de cetățenie română din Republica Moldova. „9 – Vorbim despre un proces care a început dar care, din păcate, stagnează și anume interconectarea energetică între cele două state românești, fie că vorbim de energie electrică, fie de gaze și ultimul, dar nu cel din urmă, este 10 - crearea unui Minister al Reîntregirii, pe modelul german, care să grăbească și practic să monitorizeze toate aceste procese. Deși am început pesimist și toată discuția a avut parte de o atmosferă mai pesimistă, eu rămân optimist și încerc să vin cu propuneri constructive, pentru că am obosit să aud declarații patriotarde, care nu sunt dublate de măsuri concrete. Având aceste măsuri, pot să le spun oamenilor: acesta este setul de măsuri pe care l-am propus, Guvernul știe despre aceste măsuri, colegii mei parlamentari știu despre ele și dacă nu le implementează, haideți să vedem ce putem face noi, mișcarea unuionistă din cele două state românești", a continuat Codreanu.

Numărul unioniștilor este în creștere în Republica Moldova. Dacă în urmă cu 15-20 de ani se vorbea despre 2-3 procente care și-ar dori reunirea cu România, în prezent chiar și cele mai pesimiste sondaje, inclusiv cele comandate de socialiștii lui Igor Dodon vorbesc despre aproximativ 30% din populația Republicii Moldova.

„În realitate, sunt convins că suntem mult mai mulți. Marea problemă în acest moment este că Republica Moldova, fiind un stat eșuat, toți unioniștii, toți acești oameni cu viziune, bine educați, care cunosc adevărul și nu pot fi manipulați de propaganda rusească, pleacă și cu cât întârziem implementarea acestor măsuri, cu atât va fi mai complicat să transpunem în realitate reunirea cu România, dar eu sunt convins că mai devreme sau mai târziu ea se va produce, este un lucru inevitabil", a conchis președintele Comisiei pentru comunitățile de români din afara granițelor țării.

Auditoriul, români din țară, din comunitățile istorice, jurnaliști și invitați la dezbateri, deplâng imaginea actuală a mândrei Basarabii, prezentată de Ion Varta, istoric și om politic, fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova în Legislatura 2005-2009 și apoi director al Arhivelor Naționale de la Chișinău timp de opt ani, destituit din funcție de către puciști în ultima zi a mandatului său.

„Suntem în continuare sub ocupație străină, prezența militară rusească pe o parte a teritoriului național semnifică un lucru cert și greu de contestat. Nu suntem liberi, nu avem o independența integră, suntem mereu în pericol de a fi invadați, pentru că distanța între Chișinău și aceste unități militare rusești este de 20 de kilometri. Structurile statului sunt penetrate de Coloana a cincea, care are grijă să servească alte interese decât cel național și de aceea suntem un stat cu o suveranitate ciuntită, cu o independență amputată, suntem în bătaia riscurilor și nu putem să acostăm la un mal, pentru că nu ne-am recuperat memoria istorică, suntem niște Ioani fără de țară, care nu ne cunoaștem istoria, nu avem conștiința națională integră, suntem în continuare sub impactul fatidic al propagandei rusești promovată zi și noapte prin intermediul unor televiziuni performante rusești, finanțate din abundență. Prin urmare, românul basarabean este derutat, nu mai știe cine este el în realitate, elitele au plecat, ne-am înjumătățit"...

Pe fundalul dezamăgirilor provocate în ultimii ani de „cei au furat miliarde din Republica Moldova", a crescut numărul persoanelor care au înțeles că singura cale de a ajunge în comunitatea europeană a rămas reunirea cu România. În opinia președintelui Partidului „Democrația Acasă", profesorul de Istorie și jurnalistul Vasile Costiuc, așa cum vocea deputatului Codreanu răzbate de la tribuna Parlamentului României, trebuie să existe o voce „clară, hotărâtă" și în Parlamentul de la Chișinău, care să vorbească despre imperativul, despre dorința firească a românilor din Basarabia, să ajungă în „civilizația europeană". „Ca să înțelegeți cât de mare este propaganda rusească în Republica Moldova, toată ziua ni se spune că românii sunt răi, că sunt extremiști și, iată, pe 24 august, președintele Dodon are planificată o mare sărbătoare națională: eliberarea Basarabiei de către trupele fasciste române din ʾ44 și mulți moldoveni sunt ostatecii acestei propagande. Aici ar fi minunat să intervină statul român, prin aducerea la Chișinău a unor posturi românești cu acoperire națională", consideră profesorul Costiuc, doar să existe voință de la București. Astfel, ar putea fi convinsă o mare parte dintre cei care acum sunt reticenți la ideea reunirii. „Astăzi l-am invitat, prin intermediul dnei consilier (Sandra Pralong – n.a.), pe președintele Iohannis la Chișinău, să-și vadă acel milion de cetățeni români care îl așteaptă, pentru că, indiferent de luptele politice, el este un simbol al statului român, care, dacă ar veni, ar transmite semnalul pozitiv că unirea este posibilă. Și sper să ajungă. Chiar dacă avem un președinte prorus, n-ar trebui să-l intereseze pe Iohannis valoarea morală a lui Dodon, el trebuie să vină pentru cetățenii români din Basarabia. Dacă România nu va înțelege că avem nevoie de armata NATO pe Nistru, se va trezi cu armata rusă pe Prut, asta trebuie să înțeleagă frații noștri români, că problema nu mai este doar a noastră, ci și problema României", a atenționat Vasile Costiuc.

Președintele Consiliului Mondial Român din SUA, Mircea Popescu, confirmă că în cei 30 de ani scurși de la căderea URSS, adevărata luptă politică din Basarabia a fost și este cea pentru renașterea națională românească, în pofida diversiunilor în care este atrasă populația și a presiunilor externe ale Rusiei, susținută de Germania. De trei decenii, societatea românească cu precădere civică, dezbate și cere reîntregirea, fără să găsească voința politică necesară nici la Chișinău, nici la București. Potrivit acestuia, pliticienii abat atenția de la Unire prin promisiunea fără acoperire a integrării europene a Basarabiei, deși este de notorietate faptul că Basarabia nu va deveni parte a UE decât și numai ca parte a României. „Trebuie să fim realiști și să recunoaștem că acest deziderat și acest drept național sacru la reîntregire în actuala situație geopolitică și geostrategică este un act politic complicat. La Chișinău există o puzderie de partide cu veleități unioniste, dar nu există o forță politică comună unionistă de tip confederativ (bloc, alianță) care să constituie nucleul în jurul căruia să graviteze unuionismul basarabean și care să poată aduce unionismul în Parlament. (...) Dar un bloc confederativ nu este dorit nici de partidele din România, pentru că le defavorizează, acestea pierzând capitalul electoral pe care îl obțin prin fărâmițarea unionismului", precizează Mircea Popescu.

Pentru promovarea intereselor naționale, mai spune domnia sa, Bucureștiul ar trebui să iasă din defensivă și să declare oficial necesitatea reunificării, „așa cum a făcut Germania, Vietnam, chiar și Koreea, fără ca nimeni să îndrăznească să înnăbușe tendințele unui popor de a trăi împreună".

Popescu a avansat posibilitatea adoptării unei propuneri de modificarea Legii electorale, arătând că aducerea acasă a provinciei istorice Basarabia poate începe prin înființarea Circumscripției 44 Basarabia, în care vor putea candida exclusiv românii basarabeni, pe un număr suficient de locuri pentru a putea fi constituit grupul parlamentar al Basarabiei. „Când reprezentanții Basarabiei vor avea putere legislativă în România, basarabenii vor înțelege că a început procesul politic de integrare românescă", argumentează președintele Consiliului Mondial al Român din SUA.

La postul public „Radio Moldova", unde activează, Alina Chiriac Ivașcu înfăptuiește unirea prin cultură. Își amintește cu drag de duplexurile radiofonice pe care le-a realizat cu cei de la București, ani de zile. Anul trecut, de Ziua Națională a României a intrat în direct cu frații de la Alba Iulia, transmițând emoții și trăiri care le-au încălzit inimile fraților moldoveni. După mulți ani „draconici", șefii de la postul de radio nu-i mai stabilesc limite și opreliști. Este convinsă că oamenii trebuie să se cunoască unii pe alții, pentru că „reticența vine din necunoaștere". Dar pentru asta trebuie ca și oamenii să se debaraseze de cenzura din ei. În familia Alinei, mezinul știe că sunt români, că buneii mamei, străbunicii lui Vera și Serafim Ursu, s-au căsătorit în Regatul României și au murit în Uniunea Sovietică, iar bunul lui s-a dus la cele veșnice fără să vadă unirea, pe care a dorit-o dintotdeauna, după cum i-a povestit mama. „Mă gândesc că, dacă fiecare dintre noi am putea să facem pe segmentul nostru ce putem pentru a ne îndeplini idealul, ar fi minunat, iar lumea asta ar fi un El Dorado. Poate este un pas mic ceea ce facem noi la Chișinău, dar este un pas înainte spre unitate, spre a construi poduri de cultură. Eu sunt optimistă și cred că se va întâmpla odată și odată ceea ce ne dorim", a încheiat Alina Chiriac Ivașcu.

După mai bune de patru ore de dezbateri, problema este departe de a se fi încheiat. Dar mai fi zile și opinii destule, gata să fie prezentate.

La cea de-a XVII-a ediție a Universității de Vară de la Izvoru Mureșului participă cursanţi din ţară şi de peste hotare, din Bulgaria, Serbia, Republica Moldova, Ucraina și Ungaria, reprezentanţi ai românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, ai romano-catolicilor din Moldova, conferenţiari din principalele centre universitare ale ţării şi din străinătate, ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media. La fel ca la toate edițiile precedente, au fost invitaţi înalţi demnitari ai statului român, miniştri, parlamentari reprezentând întregul spectru politic românesc.
Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului este organizată de Centrul Cultural Topliţa, cu sprijinul Guvernului României, în parteneriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Federaţia Organizaţiilor Româneşti din centrul şi sud-estul Europei şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.