RETROSPECTIVĂ 2018: Cu ce a rămas România după anul Centenar. Ce planuri măreţe au avut autorităţile şi în ce măsură le-au realizat

România are, după Centenar, mai multe statui, dar şi credite pentru reabilitări de monumente. Nu s-au găsit, însă, fonduri, pentru casa lui Brâncuşi, care s-a prăbuşit. După 100 de ani de Românie, rămâne Declaraţia de Unire cu Rep. Moldova, semnată într-o comună din Bistriţa-Năsăud.

Arad

Centenarul a fost sărbătorit în oraşul Arad prin inaugurarea unei lucrări de artă tridimensională, la începutul lunii decembrie. Grupul statuar intitulat “Arad - 1918” a fost realizat de Primăria Arad după ce monumentul promis de către Guvern încă din anul 2012 nu a fost montat la marcarea a 100 de ani de la Marea Unire, în ciuda declaraţiilor făcute de fostul ministru al Culturii.

Povestea Monumentului Marii Uniri, ce trebuia amplasat în oraşul Arad, a început în anul 2007. Atunci, sculptorul braşovean Florin Codre a câştigat concursul organizat de Ministerul Culturii în vederea realizării lucrării de artă ce urma să fie montată în centrul Aradului. Monumentul ar fi trebuit să fie dezvelit în data de 1 decembrie 2012, însă lucrarea nu a fost adusă la timp de sculptor.

Imediat, Ministerul Culturii l-a dat în judecată pe sculptor, iar în anul 2015, Florin Codre a pierdut procesul, fiind obligat să transporte pe propria cheltuială şi să amplaseze la Arad Monumentul Marii Uniri. În anul 2016, Curtea de Apel Bucureşti a hotărât că decizia este una definitivă. Cu toate acestea, sculptorul nu s-a conformat, invocând o serie de motive.

În toamna acestui an, fostul ministru al Culturii, actorul George Ivaşcu, declara că Monumentul Marii Uniri ar urma să fie amplasat până cel târziu în data de 25 noiembrie în centrul oraşului Arad. Locaţia a fost aleasă ca fiind în imediata apropiere a sediului Consiliului Judeţean Arad, în zona Pădurice, unde urma să fie realizat un parc al Unirii.

Realizând că sunt şanse mici ca lucrarea artistică să fie adusă la Arad într-un termen atât de scurt, primarul oraşului, Gheoghe Falcă, a luat decizia ca municipalitatea să realizeze propriul monument al Unirii. Astfel, în data de 3 decembrie, a fost inaugurat grupul statuar “Arad - 1918”, care a fost inaugurat în scuarul din proximitatea fostului cinematograf Dacia. Monumentul a fost realizat de către un grup de elevi, coordonat de profesori. Lucrarea de artă este una interactivă, prin care trecătorii pot pătrunde, refăcând simbolic traseul Unirii.

Caraş-Severin

Locuitorii oraşului Reşiţa, din judeţul Caraş-Severin, au marcat Centenarul Marii Uniri într-un mod inedit. Astfel, cetăţenii au fost încurajaţi de reprezentanţii primăriei să trimită mesaje în viitor, în cadrul unui proiect care s-a desfăşurat în perioada 19 – 30 noiembrie. Scrisorile strânse de la oameni au fost îngropate într-o “capsulă a timpului”, în data de 1 decembrie, în centrul oraşului Reşiţa, cu ocazia manifestărilor organizate de Centenar, urmând a fi deschisă peste o sută de ani.

Concret, locuitorii din Reşiţa au fost provocaţi de către reprezentanţii primăriei să transmită printr-o scrisoare de câteva rânduri un gând, o trăire, un sentiment, un sfat, o realizare, o dezamăgire, un plan de viitor, o viziune asupra României şi a oraşului. Scrisorile au putut fi depuse într-o urnă amplasată în holul Primăriei Reşiţa. “Capsula timpului”, în care se află scrisorile, urmează să fie deschisă la aniversarea a 200 de ani de România, în 1 decembrie 2118.

“Te salut urmaş al Reşiţei, ceva ne leagă pe mine şi pe tine peste secole, iar timpul nu face decât să ne confirme acest lucru, apartenenţa mea şi a ta la acest neam românesc milenar. Când citeşti această scrisoare, la 200 de ani de la Marea Unire şi la 100 de ani de la acest moment în care eu îţi scriu, nu vreau să-ţi vorbesc despre luptele de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, lecţia de istorie este dator s-o descopere şi s-o respecte peste secole orice român fără a-i fi impusă cu forţa, se numeşte dragoste de neam şi de trecutul acestuia. Iar cei care s-au jertfit acum 200 de ani merită respectul tău, aşa cum am încercat şi noi să-l arătăm într-o zi de 1 decembrie 2018. (…) Reşiţa mea este acum Reşiţa ta. Viziunea mea a fost despre renaşterea acestui oraş. Asta am încercat şi sper ca acum, în 2118, tu să reuşeşti să mişti lucrurile mult mai uşor”, a scris Ioan Popa, primarul oraşului Reşiţa, în mesajul pus în “capsula timpului”, adresat viitorului edil al oraşului din anul 2118.

În total, peste 100 de reşiţeni au depus scrisori adresate generaţiilor viitoare.

Cluj

Cluj-Napoca rămâne, după Centenar, cu trei statui din bronz ale unor înalte feţe bisericeşti – ortodoxe şi greco-catolice, inaugurate înaintea Zilei Naţionale, şi un bust al regelui Decebal. Primele două statui, ale mitropolitului Bartolomeu Anania, respectiv al episcopului Nicolae Ivan, au fost amplasate în faţa Catedralei Mitropolitane Ortodoxe din Cluj-Napoca, iar cea de-a treia, a cardinalului Iuliu Hossu, pe Bulevardul Eroilor, vizavi de Catedrala Greco-Catolică „Schimbarea la Faţă”.

Statuile mitropolitului Bartolomeu şi episcopului Ivan au o înălţime de 2,80 metri, fiind realizate de două cadre didactice de la Universitatea de Artă şi Design (UAD) Cluj-Napoca, Alexandru Păsat şi Septimiu Jugrestan, iar cea a cardinalului Iuliu Hossu măsoară 2,60 metri şi este opera sculptorului Ilarion Voinea.

Mitropolitul Bartolomeu Anania, cel care a reîntemeiat Mitropolia Clujului după 1990, a fost un om de cultură care a lucrat 10 ani la diortosirea Bibliei, iar episcopul Nicolae Ivan a fost cel care a pus bazele Catedralei Mitropolitane Ortodoxe Cluj-Napoca.

Costurile de realizare a celor trei statui s-au ridicat la 270.000 de euro, fiind suportate de Primăria Cluj-Napoca.

De asemenea, în anul Centenar, în incinta Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” a fost dezvelit bustul regelui dac Decebal, în cadrul expoziţiei „România 100. Simboluri identitare. Portrete de daci şi romani”. Bustul a fost realizat din piatră de către sculptorul Ioan Bolocan.

Pe lângă statui, la Cluj-Napoca au mai avut loc pe parcursul anului diverse expoziţii, conferinţe şi lansări de carte având ca tematică Unirea de la Alba Iulia din 1918, dar autorităţile au susţinut că statuile sunt cele care vor dăinui peste ani şi vor aminti urmaşilor despre acest an important pentru România, cel în care s-a sărbătorit Centenarul.

Suceava

Evenimentele dedicate Centenarului au început, la Suceava, pe 28 noiembrie, de Ziua Bucovinei, care a fost sărbătorită cu mai mare fast de autorităţile locale decât ziua de 1 Decembrie.

Peste 450.000 de lei au cheltuit autorităţile pentru manifestări dedicate împlinirii a 100 de ani de la Unirea Bucovinei cu Ţara. Au fost spectacole, cu invitaţi din toate regiunile istorice ale României, transmisii live, spectacole de laser şi lumini şi focuri de artificii. Primăria Suceava a desemnat 28 de personalităţi drept „Ceţăţeni ai Centenarului”, pe care i-a premiat pe 28 noiembrie, cel mai tânăr premiant având 16 ani, iar cel mai vârstinc 101.

În anul Centenar, judeţul Suceava a fost campion la numărul de proiecte depuse pentru celebrarea Centenarului Marii Uniri: 135 de proiecte depuse de 55 de primării şi de Consiliul Judeţean. Autorităţile au cerut bani pentru reabilitarea sau realizare a peste 40 de monumente, dar şi pentru investiţii în turism şi infrastructură. Sumele primite de la Ministerul Culturii au ajuns abia pentru câteva reabilitări de monumente, Primăria Suceava, de exemplu, fiind nevoită să acceseze un credit pentru reabilitarea celui mai impunător monument din oraş - monumentului ecvestru „Ştefan cel Mare”.

Consiliul Judeţean Suceava şi primăriile din judeţ au cerut bani pentru reabilitari de drumuri, amenajare de centuri ocolitoare, deschidere de noi puncte vamale, printre cele mai neobişnuite proiecte numărându-se extinderea ambulatoriului Spitalul de Urgenţă, a terminalului 2 al aeroportului, achiziţia de utilaje necesare intervenţiilor în situaţii de urgenţă şi calamităţi, dar şi pentru cadastrarea judeţului, alimentarea cu gaz metan a municipiului Vatra Dornei.

În luna augusta anului Centenar, coroana reconstituită a lui Ştefan cel Mare a fost expusă permanent, în muzeul Mănăstirii Putna forma, proporţiile şi materialele folosite fiind alese conform reprezentărilor originale. Coroana poate fi admirată de pelirinii care ajung în Nordul Moldovei.

Botoşani

La Botoşani, pregătirile pentru Centenar au fost lăsate pe ultima sută de metri. Nu au fost solicitări deosebite de alocări de fonduri prin Programul Centenar, majoritatea investiţiilor vizând reabilitări de monumente.

Cu două zile înainte de 1 Decembrie, Consiliul Local Botoşani şi-a amintit că urmează cea mai importantă sărbătoare şi a alocat o sumă de 50.000 de lei pentru cumpărarea unui mash tricolor de mari dimensiuni, a unor cărţi dedicate Unirii, dar şi pentru un tablou reprezentând Hora Triumfală a autorului Relenschi Daniel Andrei, dedicat aniversării Centenarului Marii Uniri.

Remarcabilă a fost o comună din judeţul Botoşni, care a marcat Centenarul Marii Uniri într-un mod inedit. Primăria a cupărat 1.800 de drapele pentru localnicii din Vârfu Câmpului pentru a întări patriotismul localnicilor care au cerut de mai bine de un an drapele pentru a le arbora la porţi. Cu trei săptămâni înainte de 1 decembrie, cele şase sate din comuna Vârfu Câmpului s-au umplut de drapele şi nu a existat nicio gospodărie care să nu aibă drapel naţional. Băncile din comună au fost vopsite şi ele în roşu, galben şi albastru, iar maşinile localnicilor au fost decorate cu steaguri în miniatură.

Citiți continuarea articolului pe Mediafax