Republica Moldova: Test la reziliența DEZINFORMĂRII pe timp de pandemie

„Testul de strivire a coronavirusului: reziliența dezinformării a statelor din Parteneriatul Estic și România” – un proiect regional de cerccetare implementat de think-tank-ul Foreign Policy Council Ukrainian PRISM, prezintă o analiză de ansamblu a acțiunilor și strategiilor de comunicare despre Covid-19, precum și narativele dezinformării în țările din Parteneriatul Estic și România. Studiul are ca scop sensibilizarea publicului larg cu privire la posibile amenințări ale dezinformării despre Covid-19 și reziliența statului. Analiza este structurată în trei componente principale: specificul țărilor, narativele dezinformării și Indicele de rezistență la dezinformare din 2020. Principalele constatări despre Moldova constituie politizarea puternică privind măsruile de răspuns la pandemie, dezinformarea și manipularea informațiilor, creșterea numărului de narative ale dezinformării, influența discursului geopolitic asupra vieții social-politice în Moldova.

Epidemia actuală a readus în vizor un întreg spectru de întrebări substanțiale pentru Republica Moldova. Printre principalele subiecte se numără diferite aspecte problematice precum sistemul public de sănătate, stilul de viață în regim de autoizolare, recomandările Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), problemele legate de asigurările de sănătate, efectele economice ale stării de urgență, respectarea drepturilor omului, precum și „culorile” politice ale asistenței internaționale în condiții de pandemie.

Sursele ruse de informații continuă să exercite o influență evident manipulatorie în regiune. Cele mai expuse grupuri la manipulare sunt minoritățile etnice (utilizatorii fideli a producțiilor media ruse), creștinii ortodocși și generația mai în vârstă. Abundența dezinformării, știrilor false și a teoriilor conspirației care au inundat spațiul mediatic moldovenesc, în general, și platformele online, în special, au generat haos în mediul online informațional.

Potrivit Indicelui Mondial al Libertății Presei din 2020, Moldova s-a clasat pe locul 91, coborând cu 11 poziții față de anul 2017. Cea mai mare preocupare a sectorului mass-media din Republica Moldova este dominarea emisiunilor TV ruse. Preponderența conținutului mediatic rus creează posibilități adiționale pentru răspândirea dezinformării. Campaniile de influență străină au constituit obiectul unei atenții politice și mediatice sporite, datorită utilizării pe larg de știri false, propagandă, dezinformare și documente false. Aceste campanii sunt realizate pentru a polariza societățile cu privire la unele probleme sensibile.

Pe timp de pandemie, narativele unei astfel de categorii de dezinformări bazate pe preferințele geopolitice, polarizarea și manipulările politice exploatează tensiunile existente în societatea moldovenească. Principalul catalizator socio-politic în Moldova în spatele discuțiilor pro-Kremlin este sentimentul de nesiguranță, care se bazează pe mediul internațional actual și contradicțiile geopolitice dintre Est și Vest. Mitul potrivit căruia regimurile autoritare din Rusia și China gestionează criza pandemică mult mai bine decât cele democratice se repetă din nou și constant. „Moartea a venitdin Occident și ajutorul - din Rusia și China: coronavirusul a dovedit cine sunt prietenii Moldovei”, este titlul unei știri publicate pe un portal rus online. Aceasta promovează narativul eforturilor eșuate ale UE de gestionare a focarului pandemic în comparație cu succesele Moscovei.

Unele platforme online de informare din Moldova au furnizat în mod regulat informații actualizate în scopul sensibilizării opiniei publice despre campaniile manipulative ruse împotriva țărilor occidentale. Analizele efectuate de mass-media locale subliniază faptul că laboratoarele de știri false din Federația Rusă au folosit diverse informații false despre virusul Covid-19 pe rețelele sociale, pentru a lansa o campanie în masă de dezinformare împotriva SUA și UE, care a influențat evident și Republica Moldova.

Campaniile de manipulare despre Covid-19 cuprind un format larg de canele de comunicare și mesaje pentru a ajunge la un public țintă cât mai larg, prin intermediul știrilor, blogging, comentarii la articole sau postări pe rețelele sociale, profiluri false ale presupușilor influenceri, reportaje TV, filme documentare, postări pe Facebook, Twitter, videoclipuri pe YouTube și altele.

Una dintre cele mai remarcabile probleme de la începutul pandemiei a fost faptul că o serie de surse online de comunicare, considerate a răspândi știri false, au fost blocate de autoritățile moldovenești. Astfel, în conformitate cu Decizia Comisiei Naționale Extraordinare din 23 martie 2020, furnizorii de servicii de comunicații electronice accesibile publicului prin decizia Agenției Naționale de Reglementare pentru Comunicații Electronice și Tehnologia Informației, în baza listei a surselor online publicate de Serviciul de Securitate și Informații din Moldova (SIS), trebuie să blocheze imediat sursele online care răspândesc știri false despre evoluția COVID-19.

Toate statele din Parteneriatul Estic s-au confruntat cu o problemă similară de balansare între necesitatea de a preveni răspândirea dezinformării, blocarea unor surse informaționale online, și asigurarea dreptului la libertatea de exprimare și a mass-media. Cu toate acestea, nivelul criticilor guvernamentale a fost, probabil, corelat cu nivelul de democrație și încredere în acțiunile guvernamentale din țările respective. De exemplu, în Azerbaidjan și Belarus au existat anterior numeroase cazuri de abuz de putere și utilizare a blocării ca formă de pedeapsă pentru opoziție. Astfel, încât orice restricții noi au fost percepute prin prisma unei presiuni suplimentare. În timp ce în Ucraina, publicul a acceptat necesitatea blocării unor pagini de Facebook de către serviciile de securitate ca un pas necesar pentru a preveni răspândirea dezinformării, întrucât anterior asemenea acțiuni erau legate în special de prevenirea propagandei rusești sau separatiste. România, Ucraina și Georgia s-au clasat pe loculurile de vârf în ceea ce privește rezistența, societatea și răspunsul guvernamental, deși încă nu au atins punctajul maxim. În timp ce Azerbaidjan, Belarus și Moldova au obținut cel mai mic scor.

Cele mai exigente probleme se referă la respectarea intimității persoanelor în timpul carantinei, răspândirea dezinformării și concepțiilor periculoase cu privire la virus pe rețelele online de socializare, precum și creșterea escrocheriei pe internet.

Circulația liberă de informații este esențială ca niciodată în contextul pandemiei Covid-19, asigurând un dialog deschis și schimb de informații veridice. Este necesar să se respecte și garanteze prevederile Constituției și legilor specifice privind libertatea de exprimare și a mass-media, fără încălcări și suprimări abuzive. Conducerea țării, mass-media și companiile de IT trebuie să coopereze pentru a contracara dezinformarea bazându-se pe dovezi concrete. Lipsa sustenabilității sectorului media necesită elaborarea unui plan de acțiune privind dezinformarea cu accent pe verificarea faptelor și diversificarea conținutului mediatic. Cadrul legislativ al Republicii Moldova trebuie să fie adaptat la amenințările emergente legate de securitatea informațiilor și să ofere mecanisme de control fiabile asigurând măsuri de răspuns corespunzătoare în acest sens. Mass-media ar trebui să investească mai mult în verificarea faptelor, iar cel mai important este ca platformele online de socializare ar trebui să aibă verificatori certificați privind dezinformarea. Este necesar susținerea un mediu digital și mediatic de înaltă calitate, să dezvolte și promoveze educația mediatică și forme inovatoare de jurnalism.

Text semnat de Natalia Stercul, Asociația pentru Politica Externă din Moldova

Proiectul a fost implementat de Foreign Policy Council Ukrainian PRISM cu suportul Black Sea Trust for Regional Cooperation, iar Asociația pentru Politica Externă a fost partenerul regional în Moldova.