RAPORT // Reforma Maiei Sandu, implementată pe jumătate

Noul Cod al Educației, promovat de echipa fostului ministru al Educației, Maia Sandu, și aprobat în iulie 2014, este implementat în prezent pe jumătate.

Potrivit unui raport de evaluare a implementării Codului Educației, din numărul total de 101 acțiuni planificate, la momentul actual sunt realizate 58, iar alte 43 sunt în proces de realizare. Opt dintre acestea vizează norme ce urmează a fi puse în aplicare în anii 2017-2018.

Același raport elaborat de Ministerul Educației arată că, dintre cele 112 acte normative planificate pentru elaborare sau modificare, 77 sunt deja aprobate, iar 35 sunt în proces de elaborare sau aprobare.

Printre actele normative aprobate se numără Standardele profesionale pentru cadrele didactice și manageriale din învățământul general, Metodologia de evaluare externă a calităţii în vederea autorizării de funcţionare provizorie şi acreditării programelor de studii și a instituțiilor de învățământ profesional tehnic, superior și de formare continuă, mai multe regulamente.

Totuși, deși abia a început să funcționeze bine, conducerea ministerului internționează să amendeze deja Codul Educației în „unele poziții-cheie”, cum ar fi asigurarea învățământului obligatoriu, înființarea, reorganizarea și lichidarea instituțiilor de învățământ general, programele de formare profesională tehnică postsecundară și postsesundară nonterțiară, programele de postdoctorat, organizarea activității Consiliului pentru dezvoltare strategică instituțională, ocuparea funcțiilor în învățământul superior, angajarea absolvenților pe piața muncii, modalități de realizare a învățării pe tot parcursul vieții.

Anumite articole ale Codului urmează să fie puse în aplicare cel târziu începând cu anul de studii 2018-2019.

Menționăm că noul Cod al Educației prevedea, la momentul aprobării, în 2014, drepturi și garanții sociale pentru cadrele didactice, inclusiv dreptul la salariu de debut în activitatea didactică, egal cu salariul mediu pe economie prognozat, consolidarea autonomiei instituțiilor de învățământ, schimbarea sistemului de notare în învățământul primar prin utilizarea descriptorilor, notele urmând să fie înlocuite cu niște calificative, Creșterea duratei învățămîntului obligatoriu până la vîrsta de 18 ani, începînd cu anul 2018, structuri noi de evaluare și asigurare a calității studiilor pe diferite trepte, cum ar fi Inspectoratul Școlar Național și Agenția Națională de Asigurare a Calității în Învățământul Profesional etc.