Putin și lupta pentru supraviețuirea demografică a Rusiei: natalitate scăzută și emigrație masivă în contextul conflictului din Ucraina

Războiul din Ucraina, început în 2022, a amplificat declinul demografic al Rusiei, care avea rădăcini mai vechi. Aceasta provocare demografică, combinată cu o criză de forță de muncă, pune în dificultate companiile ruse. Deși Vladimir Putin a sprijinit politici pro-nataliste încă din anii 2000, autoritățile nu mai publică detalii demografice lunare din martie, acestea devenind „doar pentru uz oficial”, conform demografului Alexeï Rakcha.

Tatiana Kastouéva-Jean, de la Ifri, afirmă că lipsa transparenței vine după „publicarea unor rate slabe ale natalităţii şi mortalităţii”. Kremlinul, deşi nu a negat dificultatea istorică, recunoaște că populația Rusiei a scăzut până la 143,5 milioane în 2024, de la 148,4 milioane în 1991, conform Băncii Mondiale. Într-o declarație din 2020, Putin sublinia importanța demografică pentru viitorul Rusiei.

Însă, eforturile din anii 2010 nu au inversat tendința. ONU estimează că populația ar putea scădea cu 15% până în 2100. Analistii indică o „triplă lovitură demografică”: natalitate scăzută, mortalitate crescută, emigrație în creștere. Rata fertilității a fost de 1,4 în 2024, sub obiectivul lui Putin de 1,7.

În 2024, s-au născut doar 1,22 milioane de copii, cea mai mică cifră din 1999. Această scădere reflectă şi criza demografică a anilor '90, care a dus la un dezechilibru între generaţii. Se estimează că vor fi mai multe decese decât nașteri, cu 1,82 milioane de decese prognozate pentru 2024.

Rusia a pierdut între 500.000 și 1,5 milioane de locuitori prin emigrație după invazia Ucrainei. Aceasta agravează presiunea economică, deja deteriorată de război și mobilizarea forței de muncă tinere. „Rusia este angajată într-un război care mobilizează clasele marii de muncă. Exodul este real, iar lipsa forţei de muncă afectează întregul sistem economic”, explică economistul Julien Vercueil.

Întreprinderile ruse se zbat să găsească personal, mai ales în domenii neprioritare pentru război. Aceasta a dus la o concurență acerbă pe piața muncii, iar salariile în creștere contribuie la inflație şi sărăcie. Lipsa de muncitori calificați a forțat firmele să apeleze la lucrători străini. Din păcate, migranții întâmpină ostilitate, iar programul Alabuga Start, destinat recrutării din Africa, nu a fost o soluție viabilă.

Totuși, opinia publică rusă rămâne reticentă față de imigrație: „Rușii sunt contradictorii–: piaţa muncii necesită imigrație, dar societatea refuză să o accepte”, menționează Tatiana Kastouéva-Jean. În plus, după atentatele din Moscova la începutul anului 2024, condițiile de imigrare au fost înăsprite.

De la preluarea puterii în 2000, Putin a încercat să stimuleze natalitatea. Programe precum „capitalul matern” au oferit stimulente financiare pentru familii, iar recent alocații pentru studentele însărcinate. Cu toate acestea, măsurile nu au avut rezultate durabile. Politica demografică a Rusiei, deși beneficiază de inițiative guvernamentale, nu a fost organizată coerent. Președintele nu a abordat fundamental condițiile necesare pentru a încuraja creșterea familiilor, subliniază economiștii.