Putin, pus la RESPECT. NATO pregătește un răspuns armat la războiul hibrid al Rusiei. Este luată în considerare inclusiv doborârea aeronavelor rusești

Aliații NATO discută un răspuns mai puternic la acțiunile din ce în ce mai provocatoare ale lui Vladimir Putin, potrivit unor surse citate de Financial Times. Printre măsurile avute în vedere sunt desfășurarea de drone înarmate de-a lungul frontierei cu Rusia și relaxarea restricțiilor impuse piloților pentru a le permite să deschidă focul asupra aeronavelor rusești. Discuțiile au ca scop creșterea costurilor și riscurilor pentru „războiul hibrid” al Moscovei și stabilirea unor contramăsuri clare după o serie de încălcări ale spațiului aerian de către drone și avioane rusești, potrivit a patru oficiali NATO informați despre discuții.

Statele care se învecinează cu Rusia, susținute de Franța și Marea Britanie, au inițiat discuțiile, care s-au extins ulterior la un grup mai mare în cadrul alianței formate din 32 de state.

Propunerile includ înarmarea dronelor de supraveghere utilizate pentru a colecta informații despre activitățile militare rusești și reducerea pragului de la care piloții care fac misiuni de poliție aeriană pe flancul estic pot elimina amenințările rusești. O altă opțiune este desfășurarea de exerciții militare NATO la granița cu Rusia, în special în zonele mai îndepărtate și nepăzite ale frontierei.

Donald Trump a declarat luna trecută că NATO ar trebui să deschidă focul asupra aeronavelor rusești care încălcă teritoriul aliat.

Remarcile președintelui SUA au venit după o serie de provocări rusești, inclusiv prima confruntare directă între avioanele NATO și dronele rusești de când a început războiul la scară largă în Ucraina în 2022. Pe lângă acel duel în spațiul aerian polonez, dronele rusești au încălcat și teritoriul românesc, iar avioanele de vânătoare MiG-31 au traversat spațiul aerian estonian.

Între timp, zeci de drone neidentificate au provocat perturbări masive pe aeroporturi din Belgia, Danemarca și Germania, unii oficiali atribuindu-le aceluiași război hibrid purtat de Moscova și care include atacuri cibernetice și tentative de sabotaj.

Matthew Whittaker, ambasadorul SUA la NATO, a declarat săptămâna trecută că „lucrează în fiecare zi” cu aliații pentru a se asigura că „avem opțiuni mai bune în războiul asimetric... și hibrid”. El a spus că este crucial „să ne asigurăm că avem suficiente trepte pe scara escaladării”.

Doi dintre oficialii NATO consultați de Financial Times au declarat că o problemă urgentă este simplificarea regulilor pentru deschiderea focului de-a lungul flancului estic. Unele țări le cer piloților de vânătoare să confirme vizual amenințările înainte de a se angaja în luptă, în timp ce altele le permit să deschidă focul pe baza datelor radar sau a pericolului perceput după direcția sau viteza obiectului ostil.

NATO nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii.

Discuțiile, care au început într-un grup mic de state direct afectate, s-au transformat acum într-o discuție mai amplă, au declarat doi dintre oficiali, deoarece alte capitale aliate recunosc amenințarea mai largă reprezentată de campania de destabilizare a Moscovei.

Unele capitale insistă, de asemenea, pentru o poziție mai agresivă a NATO ca mijloc de descurajare, a spus unul dintre oficiali. Alți aliați recomandă un răspuns mai conservator, având în vedere riscurile confruntării directe cu o putere nucleară precum Rusia.

„Există discuții active pe aceste teme, despre cum să răspundem mai bine și mai eficient Rusiei”, a declarat un diplomat NATO, care a avertizat că discuțiile se află încă într-o fază inițială.

NATO a purtat discuții de urgență de două ori luna trecută, determinate de incidentele din Polonia și Estonia, și a lansat misiunea Eastern Sentry (Santinela Estică) - o misiune de consolidare a apărării aeriene a statelor din prima linie.

Nu există un termen limită sau o obligație de a conveni asupra vreunei schimbări de postură, iar o schimbare s-ar putea să nu fie comunicată public, au avertizat toți cei patru oficiali.

Discuțiile NATO au loc în timp ce UE se pregătește să ia propriile măsuri ca răspuns la provocările rusești.

Acestea includ limitarea călătoriilor în Europa ale diplomaților ruși, bănuiți că conduc rețele de spionaj și sabotaj în alte țări decât cele în care sunt detașați oficial, profitând de libertatea de mișcare în spațiul Schengen, și utilizarea fondurilor UE pentru a ajuta la implementarea sistemelor de apărare anti-drone.

„Aceasta este o campanie „gri” intenționată și țintită împotriva Europei. Iar Europa trebuie să răspundă”, a declarat miercuri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Rusia vrea să producă dezbinare. Trebuie să răspundem cu unitate”, a declarat ea Parlamentului European. „Nu trebuie doar să reacționăm, ci trebuie să descurajăm. Pentru că, dacă ezităm să acționăm, zona gri nu va face decât să se extindă.”