Prognozele Băncii Mondiale pentru economia R. Moldova: Revenire a PIB-ului la 3,8% și o menținere a inflației sub coridorul de țintire al BNM de 5%

Afectată de pandemie și de seceta severă, economia R. Moldova s-a contractat în anul 2020, PIB-ul înregistrând o scădere de 7%. Totuși, în acest an economia moldovenească a câștigat un oarecare avânt pe fondul relaxării restricțiilor COVID-19.

O analiză a Băncii Mondiale (BM) arată că factorii principali ce au determinat acest declin al PIB au fost consumul populației, care la fel a scăzut cu 7%, urmat de investiții și de stocuri. Totodată, măsurile de carantină au dus la o stopare a comerțului și a producției industriale, seceta severă a afectat agricultura, iar nivelul de ocupare a atins minimul ultimilor cinci ani.

În anul 2021, economia a început treptat să își revină, dar majoritatea indicatorilor pe termen scurt se mențin încă în zona negativă.

Experții Băncii Mondiale prognozează, pe termen mediu, o revenire a PIB-ului R. Moldova la 3,8 procente în 2021, presupunând condiții mai favorabile, inclusiv datorită campaniei de vaccinare.

„Estimăm ca economia să capete avânt, fiind susținută de redresarea veniturilor disponibile, în parte datorită remiterilor, impulsului fiscal pozitiv (creșterea salariilor și transferurilor) și politicii monetare acomoditative. Este de așteptat ca cererea globală redusă, combinată cu seceta recentă să constrângă exporturile. Importurile robuste, susținute de revenirea cererii interne, vor frâna din elanul creșterii economice. Se anticipează că majoritatea sectoarelor își vor reveni, agricultura fiind liderul acestei redresări, după ce a avut un an prost în 2020”, cităm din analiza BM.

De asemenea, experții anticipează o menținere a creșterii economice în 2022 la nivelul din 2021, cu o atingere lentă a potențialului în 2023, dar și o menținere a inflației sub coridorul de țintire al BNM de 5 procente +/- 1,5 pp în 2021 - 2022, cu o reluare a creșterii pe măsură ce redresarea se consolidează.

„Pe termen mediu, anticipăm ca deficitele fiscale să rămână mai mari decât nivelele istorice. Măsurile fiscale introduse pentru a reduce impactul pandemiei estimăm să mențină deficitul fiscal în jur de 4 procente din PIB în anul 2021, mai mare decât mediile istorice. Dar mai mic decât a fost planificat prin legea bugetului de stat, parțial datorită finanțării externe mai mici și a capacității reduse de absorbție. Pe viitor, considerăm că poziția fiscală va fi problematică, deoarece întreprinderile sunt într-o situație dificlă, iar gospodăriile suferă de condiții nefavorabile pe piața muncii. Drept rezultat, este de așteptat ca datoria publică să crească constant, rămânând, totuși, relativ scăzută conform standardelor internaționale.

Perspectivele sunt marcate de riscuri negative substanțiale, iar fragila redresarea depinde și de succesul campaniei de vaccinare. Riscurile interne sunt relaționate cu instabilitatea politică, slăbiciunea instituțională și constrângerile de ordin politic în implementarea reformelor sistemului judiciar și a celor structurale. Condițiile economice fragile și nivelele scăzute de productivitate sunt exacerbate de amprenta extinsă a statului în economie, de spațiul fiscal care se contractă, de intermedierea financiară scăzută și de provocările de guvernanță. Avansarea reformelor structurale pe termen lung, pe fundalul măsurilor de recuperare economică și al frământărilor politice, este de o importanță primordială. Capacitatea de a reduce impactul crizei și a sprijini redresarea economică va depinde în mod esențial de finanțarea externă, în mod special de negocierea reușită a unui nou program al FMI. De asemenea, pe viitor, Moldova va trebui să gestioneze inegalitatea de șanse și să accelereze crearea de locuri de muncă în sectorul privat. În sfârșit, așa cum a arătat episodul de secetă severă din anul 2020, economia este foarte vulnerabilă la episoadele de vreme extremă”, mai arată experții Băncii Mondiale.