Procuratura Generală IGNORĂ fraudele descoperite de Curtea de Conturi: „Ai impresia că auditorii și procurorii trăiesc în lumi paralele. Auditurile atestă multiple abuzuri, fraude și corupție fără ca cei vinovați să plătească”

Rapoartele Curții de Conturi care atestă numeroase abuzuri în ceea ce privește cheltuirea banului public sau gestionarea proprietății de stat sunt trimise la Procuratura Generală, însă vinovații scapă fără a fi pedepsiți.

Constatarea îi aparține deputatului Igor Munteanu, președintele Comisiei parlamentare pentru controlul finanțelor publice, care face trimitere la o Notă a Procuraturii Generale asupra cauzelor de urmărire penală inițiate între 2016-2020 la sesizarea Curții de Conturi.

„Majoritatea absolută a urmăririlor inițiate de Procuratură între 2016 - 2018 nu s-a finalizat cu nimic, iar sesizările Curții de Conturi au fost neglijate ori s-au emis ordonanțe de refuz. (...) Procuratura a răspuns Curții de conturi că nu poate începe urmărirea penală în cazul fraudelor în achiziții la SA Apă Canal-Chișinău, dar și a neregulilor la plata pt arenda funciară și a vânzărilor de teren în cadrul DGAURF din Primăria Chișinău, executarea defectuoasă a bugetului primăriei Chișinău (773 mln lei), decontarea cu încălcări a activelor în curs de execuție (124 mln lei). În 2019, are loc un dezgheț al Procuraturii (după 15 iunie). Doar câteva urmăriri penale sunt inițiate, cum ar fi anumite nereguli la construcția unor stații de epurare/ canalizare din Sipoteni, însă dosarul ajunge la procurorul din Călărași și pus la murat, același lucru are loc și cu contractele dubioase din 2019 la nivelul Direcției educație Strășeni. Tot în anul 2019, Procuratura Anticorupție dispune clasarea cauzei penale pe faptul licitațiilor trucate la Centrul Medicină Legală. O singură sentință soldată cu amendă de 50 000 lei este aplicată pe un caz de infracțiuni în transportul de mărfuri. În rest, Procuratura a sistat urmărirea pornită la MAI pe cheltuielil de zeci de milioane de lei în afara legii bugetului, trenează urmăririle penale deschise în cazul Gărilor și Stațiilor Auto și Tutun CTC”, exemplifică Igor Munteanu.

Aceeași sursă precizează că, în 2020, Procuratura a inițiat patru cauze pe abuzurile comise la Compania „Air-Moldova”, favorizarea unui agent economic în cadrul concursului, iar cauzele sunt instrumentate de CNA, sub conducerea Procuraturii Anticorupție. Însă Procuratura a emis refuz în privința licitațiilor dubioase din 2019 la CEC, a sistat investigarea executării neconforme a bugetului și gestionării patrimoniului din Chișinău. Concomitent, CNA a inițiat trei procese penale, iar Procuratura Anticorupție altele două pe concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău, însă situația lor nu este clară. O cauză penală este inițiată la „Moldsilva”, dar Procuratura refuză să pornează urmărire penală la ilegalitățile comise de „Apele Moldovei”. Este „iertat” și Ministerul Afacerilor Interne, în ciuda unor „abuzuri financiare semnificative”.

„Tabloul anchetelor penale pe cazurile grave raportate de Curtea de Conturi este extrem de modest. De fapt, ai impresia că auditorii Curții de Conturi și procurorii din Procuratura Generală trăiesc în lumi paralele. Auditurile atestă multiple abuzuri, fraude și corupție fără ca cei vinovați să plătească pentru neglijență sau complicitate. Avem pierderi de miliarde de lei din sectorul public, iar organele de anchetă suspendă urmărirea, scot de sub urmărire învinuiții ori pur și simplu refuză să examineze sesizările Curții. Este evident că are loc o justiție selectivă, iar abuzurile rămân netaxate. Există lacune grave în capacitatea procuraturii de a pune sub învinuire și de a obține condamnări în raport cu cei care sifonează avutul public, care fraudează licitații ori lucrează în complicitate cu grupuri ale crimei organizate, așa ca în cazul privatizării „Air-Moldova” sau al concesionării Aeroportului Internațional Chișinău. Sunt utilizate „tertipuri” și „artificii” juridice pentru a evita cauzele de rezonanță, eludând o funcție centrală a organelor de anchetă de a investiga, preveni și combate schemele de preluare frauduloasă a activelor statului, iar tergiversarea reprezintă un business bine pus la punct”, punctează Igor Munteanu.