FOTO // Primăvara literară: Expoziția „25 de voci feminine în literatura română” va fi deschisă până în luna mai

O expoziție cu portrete, cărți, manuscrise, fotografii, date biografice, referințe critice, jurnale ale unor scriitoare reprezentative pentru literatura română de pe ambele maluri ale Prutului ne este oferită în premieră absolută.

Expoziția „25 de voci feminine în literatura română” a fost lansată pe 12 martie la Muzeul Național al Literaturii Române din Chișinău. Este important nu doar aspectul informativ al expoziției, dar și cel vizual, la muzeu putem vedea o colecție rară de portrete ale scriitoarelor, realizate de artiștii plastici basarabeni Valentina Rusu-Ciobanu, Glebus Sainciuc, Eleonora Romanescu, Aurel Guțu, Damian Iancu, Alexandru Gușan, Vasile Nașcu, Nicolae Curoșu.



Femeile au început să scrie abia în secolul XIX, e foarte interesant cum își fac ele drum într-un domeniu considerat totalmente masculin. Cele 25 de protagoniste ale expoziției găzduite de muzeu sunt Carmen Sylva, Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni, Lucreția Suciu-Rudow, Iulia Hașdeu, Hortensia Papadat-Bengescu, Elena Farago, Otilia Cazimir, Olga Crușevan-Florescu, Liuba Dimitriu, Olga Vrabie, Lotis Dolënga, Magda Isanos, Irina Stavschi, Ana Lupan, Sanda Lesnea, Ariadna Șalari, Vera Malev, Raisa Lungu-Ploaie, Lidia Istrati, Constanța Buzea, Ana Blandiana, Marcela Benea, Leonida Lari, Ludmila Sobietsky.





„Vă propun să ne simțim ca într-un Salon al poeziei, într-un Salon al literaturii române, cu un pic din secolul al XIX-lea, făcând un popas în perioada interbelică, ajungând în perioada postbelică și până astăzi, iată, la scriitoarele care sunt în viață și care scriu, spre bucuria noastră. Muzeul Național al Literaturii Române de la Chișinău a avut o idee fericită, propunându-și să dedice o expoziție scriitoarelor din literatura română sau scriitoarelor care sunt în literatura română, autoarelor – poete, prozatoare, eseiste – care au contribuit la dezvoltarea literaturii române. Am ales 25 de nume, nu am făcut un top, nu am făcut o ierarhie. Am căutat nume de autoare de pe întinderea a peste 170 de ani. Ne-a „sugerat” această idee Titu Maiorescu, care la a treia ediție a studiului său de debut, „O cercetare critică asupra poeziei de la 1867”, publicată în anul 1892, introducea în antologia ce însoțea acest studiu și trei nume de poete - pe Veronica Micle, Matilda Cugler-Poni și Lucreția Suciu”, a spus directoarea Muzeului Național al Literaturii Române Maria Șleahtițchi la inaugurarea expoziției.



Maria Șleahtițchi a mai citit și poemul „Ultima dorință” de Matilda Cugler-Poni, publicat în revista „Convorbiri literare” în anul 1870, un poem care anticipa renumitul poem eminescian „Mai am un singur dor”.

La manifestarea inaugurală au mai vorbit Vladimir Beșleagă, Vitalie Ciobanu, Emilian Galaicu-Păun, Victor Vasilache și curatoarea expoziției, Cezaria Vasilachi, șefa secției Muzeografie și proiecte expoziționale.

Expoziția va fi deschisă până la 15 mai.