Primarii Unirii! Socialiștii și comuniștii explică de ce vor „înfrățiri” cu localitățile de peste Prut

ISTORIE // O mie de primari de pe ambele maluri ale Prutului s-au întrunit la Palatul Parlamentului din București și au votat pentru eliminarea granițelor birocratice între cele două state românești

Peste patru sute de acorduri de înfrățire au fost semnate, pe 10 aprilie curent, la București în timpul Conferinței Reprezentanților Comunităților Locale din România și Republica Moldova.

„Pas concret făcut spre unire”

„Este un pas concret făcut spre unire”, susțin organizatorii evenimentului, cu atât mai mult că au venit să-și găsească „frați” peste Prut și aleși locali care fac parte din echipele comuniștilor sau socialiștilor, formațiuni politice care optează pentru apropierea de Rusia.

Indiferent de culoarea politică, primarii au dat mână cu mână, au întins o horă, în timp ce fanfara cânta cântece patriotice, iar la final și-au dat votul pentru eliminarea granițelor birocratice între cele două state, astfel încât să poată fi obținute mai ușor finanțări nerambursabile pentru proiecte de infrastructură în satele R. Moldova.

Evenimentul a fost organizat de Grupul Interparlamentar „Prietenii Unirii”, Platforma Unionistă „Acțiunea 2012”, Institutul pentru Cultură și Drepturi Europene, în parteneriat cu Institutul „Eudoxiu Hurmuzachi” pentru românii de pretutindeni și era o necesitate, mai ales după ce premierul român, Dacian Cioloș, a declarat deschis că Guvernul vrea să stimuleze cooperarea la nivel local între România și Republica Moldova.

„Conectăm oamenii pentru a uni statele”

„Rela­ția spe­cială și pri­vi­le­gi­ată din­tre Româ­nia și R. Mol­dova tre­buie con­so­li­dată și la nivel descentralizat. Fra­ter­ni­ta­tea între loca­li­tăți, județe și rai­oane va des­chide noi per­spec­tive pen­tru dezvol­tare în dome­niul eco­no­mic, edu­ca­țio­nal, cul­tu­ral și spor­tiv, al admi­nis­tra­ției publice locale. Conec­tăm oame­nii pen­tru a conecta statele”, a decla­rat la eveniment pre­șe­din­tele Plat­for­mei Uni­o­niste „Acțiu­nea 2012”, George Simion.

Rezultatele nu s-au lăsat așteptate. Discuții de câteva zeci de minute între primari au dus la semnarea unor acorduri de colaborare.

„Scopul a fost să venim cu rezultate, nu să ne plimbăm. A fost o șansă unică să ne cunoaștem, să aflăm care sunt problemele comune și realizările localităților”, susține Leonid Boaghe, viceprimar al satului Sireți din raionul Strășeni, care s-a „înfrățit” în acte cu două localități dintr-odată: comuna Lumina din județul Constanța și Lipănești din județul Prahova.

Consiliile locale din cele trei localități urmează să întărească prin vot acordurile semnate la București. Aleșii locali sunt convinși că vor fi puse în practică mai multe proiecte de dezvoltare a satelor, datorită acestei colaborări.

Proiecte implementate deja

Sirețiul are deja o experiență frumoasă, după ce a obținut finanțare de zeci de milioane pentru două proiecte transfrontaliere, împreună cu localitatea Tăucești din județul Galați.

„Unul ține de îmbunătățirea condițiilor de mediu și am creat o întreprindere pentru colectarea deșeurilor, iar în alt caz e vorba de construcția apeductului și sistemului de canalizare”, precizează viceprimarul.

Deși au proiecte comune de care se pot mândri, Sirețiul și Tăuceștiul nu au semnat încă un acord de înfrățire, dar autoritățile locale planifică să o facă în anul curent.

Trei „frați” pentru Ruseștii Noi

Primarul satului Ruseștii Noi din Ialoveni, care este deja înfrățit cu trei localități din dreapta Prutului, crede că unirea este acum posibilă.

„Eu am 60 de ani și de atâta timp vreau unire, dar a fost o perioadă de stagnare continuă. Acum mi se pare mai aproape. Când mai văd că inițiativa vine de la tineri, am o mare bucurie”, spune entuziasmat Pavel Codreanu.

După alegerile locale din România, primarul crede că va iniția primele proiecte în parteneriat cu localitățile Vânătorii Mici din județul Giurgiu și Daia Română din județul Alba, care s-au înfrățit pe 10 aprilie, dar și în comun cu Ciocăneștiul din județul Dâmbovița, care a devenit partener al Ruseștiului acum o lună.

„Cu sprijinul financiar al județului Dâmbovița, vom construi o anexă nouă la grădiniță. Proiectul valorează 1,2 milioane de lei, iar partea română va aloca în tranșe peste 800 de mii de lei. Pe 18 aprilie avem deja licitația pentru selectarea agentului economic care va construi”, adaugă primarul de la Ruseștii Noi.

Comuniștii și socialiștii vor parteneriate cu România

Chiar dacă partidele pe care le reprezintă militează pentru apropierea de Federația Rusă, criticând dur orice eveniment unionist care se organizează în R. Moldova, mai mulți primari comuniști sau socialiști nu au ezitat să meargă la București atunci când au fost invitați.

„Am acceptat imediat”, recunoaște primarul comunist al satului Fârlădeni, raionul Căușeni, Ion Gangan. După 12 ani în care nu mai vizitase România, bărbatul a rămas uimit de schimbările care s-au produs în dreapta Prutului.

„Am două fiice care au învățat la Cluj și îmi povesteau multe. Acum am venit să văd cu ochii mei. Am vizitat câteva comune și impresiile sunt doar pozitive. Au toată infrastructura necesară, apă, canalizare, drumuri asfaltate, instituții sociale renovate. Putem avea și noi, dacă am beneficia de finanțare europeană la fel ca ei”, afirmă Gangan.

Acesta a făcut o comparație cu localitatea Cumpăna din județul Constanța, care are anual două milioane de euro pentru drumurile locale: „Noi, dacă avem un milion de lei, suntem fericiți. Iată cu cât am rămas în urmă”, conchide primarul pe o notă pesimistă.

Ion Gangan a semnat la București și un acord de înfrățire cu localitatea Rucăr din județul Argeș, pentru a putea obține împreună finanțare europeană pentru proiecte de infrastructură.

Întrebat dacă nu a fost certat de conducerea partidului pentru gestul său, primarul ne-a tăiat-o scurt: „Pot să mă sune, că am un răspuns. Ne-am săturat de vorbe. Vrem fapte”.

Timp de 17 ani a circulat la București

Aceeași este și atitudinea primarului socialist din Vărzăreștii Noi, Călărași, Grigore Moisei, care a mers la Congresul de la București pentru o „experiență utilă”.

Acesta este la un pas de a semna un acord de înfrățire cu localitatea Dragoș Vodă din județul Călărași. Actele vor fi semnate în timpul unei vizite ulterioare în dreapta Prutului.

„Înainte de a deveni primar, am lucrat timp de 17 ani mașinist pe ruta feroviară Chișinău-București. Am văzut personal cum se dezvoltă satele din România. Cred că orice colaborare cu ei va fi utilă. Acum am pus semințele”, precizează Moisei.

Primarul nu se teme de eventuale probleme pe care le-ar putea avea ulterior la partid. Socialiștii au criticat și în Parlament evenimentul organizat la București. „Eu sunt pentru o bună colaborare cu toată lumea. Uneori, vecinul e mai bun decât un frate. Eu nu mă vâr în chestii politice, ci cobor la nivelul omului de rând, care așteaptă lucruri concrete și schimbări, indiferent de culoarea politică. Barometrul sunt oamenii care apreciază orice proiect pentru dezvoltarea satului”, este convins Grigore Moisei.

Hora primarilor

Cei 450 de primari din R. Moldova au mers și la primul sens giratoriu suspendat din România, o lucrare de infrastructură realizată în Blejoi, deasupra uneia dintre cele mai aglomerate şi periculoase intersecţii din Prahova.

Aleșii locali au fost întâmpinați cu fanfara care interpreta cântece patriotice. Toți s-au prins într-o horă, primarii reușind să cuprindă întreg sensul giratoriu.

„Am crezut că vom asista la inaugurare cu discursuri oficiale, dar spontan am decis să facem o horă. Aveam drapele, cântam. Nu pot să vă descriu atmosfera. E ceva de suflet. De la Podul de flori nu a mai fost așa ceva. E într-adevăr un eveniment istoric”, comentează viceprimarul de Sireți, Leonid Boaghe.

Ludovic Orban, vicepreşedintele Camerei Deputaţilor din România:

Când văd că o mână de tineri generează mai multe evenimente decât o fac ministerele, stau şi mă întreb ce fel de judecată e asta. Eu cred că un român când spune „Ţara mea!” nu se referă doar la el, doar la soarta lui, ci la toţi românii. Eu cred că un român care hotărăşte să intre în viaţa publică trebuie să înţeleagă că Unirea nu se face doar cu vorbe, ci şi cu resurse, cu infrastructură, cu punţi administrative – cum este cea a înfrăţirilor de astăzi, cu punţi economice, cu punţi spirituale. Cred că, după aceste alegeri locale, toţi cei care vor rămâne sau vor deveni români, trebuie să aibă un lucru în vedere: să ajute fraţii din Basarabia.

Alexei Busuioc, primarul satului Capaclia, preşedinte al Asociaţiei primarilor din raionul Cantemir

Conferința din București a fost un lucru inedit, care nu s-a mai întâmplat nicăieri în Europa. Nici măcar Austria cu Germania și Cehia cu Slovacia, care au fost cândva împreună, nu s-au unit la astfel de evenimente. Azi nu se cuceresc țările cu tancuri, cu mici excepții, ci cu punți de legătură spirituale, economice, sociale. Am simțit acum această unitate între primarii de pe ambele maluri ale Prutului. Dacă aceste acorduri de înfrățire care au fost semnate vor avea continuitate, cred că în trei-cinci ani vom asista la o modificare de frontieră în Europa. Sunt primar și ar fi normal să fiu statalist, dar vă spun sincer: dacă mâine-dimineață ar fi un referendum pentru Unire, aș vota „pro”.