Piața, invadată de morcovi de import

Roadă // Morcovi mai puțini și cerere mai mică

Anatolie Vrabie din satul Alexăndreni, raionul Sângerei, cultivă de mulți ani morcovi, însă suprafața an de an a devenit tot mai mică, deoarece comercializarea producției îi dă multe bătăi de cap. Totuși, fermierul spune că este mulțumit de prețurile oferite și de roada obținută.

Se vând greu

A cultivat în acest an 0,7 hectare cu morcovi, deși în alți ani se aventura să cultive suprafețe mult mai mari. „Pe parcursul anului am realizat că, în condițiile de la noi, morcovul nu este o cultură de perspectivă. Scade anual și numărul cumpărătorilor care pleacă peste hotare, iar piața este invadată de morcovi de la noi, dar și de import. Noi avem sub coaste piața din Bălți unde morcovii se vând foarte greu”, a precizat agricultorul.

„Îți vine să lași morcovii în piață”

Anatolie Vrabie susține că producția a fost afectată de oscilațiile bruște ale vremii, roada obținută în acest an fiind mai mică cu circa 10%. „Roada este bună în acest an, nu sunt mari probleme, recoltăm circa 30-35 de tone la hectar, însă putea să fie și mai mare. Oricum, dacă am avea piață de desfacere și nu am fi invadați cu morcovi aduși din Belarus, ne-am mulțumi și cu atât. Când vezi că stai cu producție de calitate și vinzi câte 50-60 de kilograme pe zi, îți vine să lași morcovii în piață și să te întorci acasă”, se plânge producătorul de morcovi.

Agricultorul spune că recoltează producția manual și nu are probleme cu forța de muncă datorită suprafeței mici, însă și-ar dori ca lucrările să fie mecanizate. Totuși, Anatolie Vrabie spune că visul de a avea o fermă la standarde europene este departe de a fi realizat. Problema constă în lipsa resurselor financiare, care nu îi permite să facă investiții. „Producători mari sunt puțini, iar cei mici sunt mulți, însă toată atenția este îndreptată spre cei puțini. Vă dați seama că procurarea unui utilaj agricol performant costă peste o sută de mii de euro. Mă întreb: cei care nu au posibilitatea să investească și nici să se asocieze cum să se dezvolte? Când ar putea să fie recuperate investițiile în condițiile în care roada, oricât ar fi de calitativă și de bogată, nu ai unde să o vinzi și ți se oferă prețuri mici”, a mai spus Anatolie Vrabie.

„Cu prețurile la noi e ca la jocurile de noroc”

Agricultorul spune că își va acoperi investițiile din vânzări, însă vânzarea producției abia a demarat și nu poți fi sigur niciodată de evoluția prețurilor. „Ne bucurăm că avem parte de timp frumos la strângerea roadei, pentru că morcovul este recoltat toamna târziu, însă degrabă o să iasă pe piață și producători mai mari, dar și mult morcov importat, așa că prețurile ar putea să mai scadă. Cu prețurile la noi e ca la jocurile de noroc. Nu știi la ce să te aștepți”, a menționat fermierul.

Anatolie Vrabie zice că nu știe cât va mai cultiva morcovi, dar nu intenționează să mărească suprafața cultivată în următorii ani.

Prețuri mai mici la morcovi

Morcovul este comercializat pe piața autohtonă la un preț mediu de șase lei/kg, marcând o diminuare lentă față de începutul perioadei de comercializare a producției noi și fiind mai mic cu 15% decât în perioada similară a anului trecut, anunță Bursa Agricolă „Agravista”.

În piețele din Chișinău și Bălți, morcovul este vândut cu cinci lei/kg, la Edineț – cu 5,5 lei/kg, iar la Cahul – cu patru lei/kg. În același timp, în piețele din Constanța și Galați, România, prețul la morcovi este de aproximativ un leu românesc pentru un kilogram (3,98 lei/kg). Morcovul este comercializat în Ucraina la un preț de patru hrivne/kg (6,26 lei/kg) la Odesa și 3,5 hrivne/kg (5,48 lei/kg) la Ismail. Cele mai populare soiuri de morcovi comercializate pe piața autohtonă sunt „Santana”, „Tip-Top”, „Krasavka” și „Artek”. Producția anuală a morcovului este de 20 de mii tone. Republica Moldova importă cea mai mare cantitate de morcovi din Polonia și Belarus și exportă morcovi în Belarus, România și Rusia.

Cum să obții cea mai înaltă recoltă de morcovi

Experții în tehnologia de creștere a morcovului recomandă cultivarea lui pe suprafețe unde a fost anterior mazăre, varză timpurie, culturi perene și păioase. Solurile sărate, mlăștinoase și dure nu sunt bune pentru plantarea morcovului. Însămânțarea morcovului se efectuează în prima jumătate a lunii iunie. Adâncimea brazdei trebuie să fie de 1-3 cm, lățimea dintre rânduri – 25-30 cm, desimea plantelor – de la 50 până la 200 de plante pe metru pătrat. Consumul de semințe este de 1,5-2 kilograme la hectar când se folosește semănătoarea, la zece metri pătrați acest consum este de 1,5-5 grame de semințe.

Pentru a avea o productivitate înaltă, de 60 de tone la hectar, este necesar de utilizat la zece metri pătrați 300 de grame de silitră amoniacală, 500 de grame de superfosfat și 600 de grame de sare de potasiu. Se recomandă irigarea terenului cu 300-350 de litri la 10 metri pătrați, iar suprafața solului trebuie să fie cât mai mult timp afânată pentru ca umezeala să se păstreze.

Morcovul este o cultură rezistentă la frig, semințele încolțesc la temperatura de 3-6°C, temperatura optimă pentru creșterea și dezvoltarea culturii este de 15-25°C. Tulpinile morcovilor pot rezista la înghețurile de primăvară de până la minus 3-4°C, însă rădăcina de morcov nu rezistă la înghețurile de toamnă dacă temperaturile depășesc minus 2°C.

Morcovi proaspeți toată iarna!

Pentru depozitare, se aleg legume de mărime mijlocie care nu sunt verzi la bază. Morcovii se păstrează pe timp de iarnă în nisip, în lădițe de lemn, în spații răcoroase, bine aerisite și cu puțină lumină. De asemenea, morcovii pot fi păstrați iarna în șanțuri cu adâncimea de până la un metru și cu lungimea de 1,5 metri. Legumele sunt așezate stratificat în nisip. După care, peste legumele aranjate se așterne un strat de pământ, după care altul de paie, apoi din nou de pământ.

Morcovii mai pot fi păstrați în silozuri, care se pot construi chiar la suprafața solului pe un teren mai înalt, având la bază lățimea de 1-1,5 metri și lungimea nu mai mare de 20 de metri. Silozurile sunt construcții înzestrate cu instalații speciale de uscare. La baza silozului se sapă un șănțuleț, cu lățimea de 30 cm și adâncimea de până la 25 cm, care se acoperă cu un grătar confecționat din scândurele. Astfel, această construcție din scândurele va servi la evacuarea apei și pentru ventilație. În interiorul silozului, morcovii se așază stratificat în nisip. Acoperirea silozului se face cu straturi alternative de pământ (grosimea de 30-40 cm) și paie (grosimea 30-50 cm).