Parlamentul, activitate intensă în prima sesiune din 2026: zeci de rapoarte, moțiuni respinse, audieri și declarații politice

În prima sesiune ordinară a Parlamentului din 2026, deputații au înregistrat o activitate intensă: au propus 188 de amendamente la proiectele de lege și au avut 288 de luări de cuvânt în ședințele plenare. În aceeași perioadă, aleșii poporului au adresat autorităților 10 interpelări, au aprobat trei declarații politice și au depus patru moțiuni simple, comunică MOLDPRES.

Conform Direcției comunicare și relații publice a Parlamentului, cele mai multe amendamente au fost formulate de deputații Fracțiunii „Partidul Acțiune și Solidaritate” – 82. Membrii Fracțiunii „Alternativa” au depus 66 de amendamente, deputații din Fracțiunea „Democrația Acasă” – 16, reprezentanții Fracțiunii „Partidul Nostru” – 12, cei ai Fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova – 10, iar deputații Fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova și deputații neafiliați – câte un amendament fiecare.

În procesul de examinare a inițiativelor legislative, deputații au susținut în total 288 de luări de cuvânt. Cele mai multe aparțin deputaților din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” – 114. Reprezentanții Fracțiunii Partidului Socialiștilor din Republica Moldova au avut 49 de intervenții, cei ai Fracțiunii „Democrația Acasă” – 37, ai Fracțiunii Partidului Comuniștilor din Republica Moldova – 34, ai Fracțiunii „Partidul Nostru” – 27, iar Fracțiunea „Alternativa” – 24, în timp ce deputații neafiliați au avut trei luări de cuvânt.

Printre parlamentarii cu cele mai multe intervenții în plen se numără Renato Usatîi – 14 luări de cuvânt; Diana Caraman – 12; Inga Sibova și Vasile Costiuc – câte 11; Marcel Spatari, Vlad Batrîncea și Ion Chicu – câte 10; iar Alexandru Verșinin – 9. Deputații Lilian Carp, Vasile Grădinaru, Petru Burduja și Sergiu Stefanco au înregistrat câte opt luări de cuvânt.

În perioada de referință, deputații au adresat autorităților 10 interpelări. Ei au cerut informații și clarificări pe subiecte de interes public, precum administrația publică, afacerile interne, munca și protecția socială, mediul, infrastructura, energia și resursele naturale, vizând probleme care afectează direct cetățenii.

În același timp, în Parlament au fost depuse patru moțiuni simple. Toate au fost însă respinse. Moțiunile s-au referit la politicile publice ale Ministerului Muncii și Protecției Sociale în domeniul politicii demografice, prevenirii și reducerii sărăciei, precum și compensării costurilor la resursele energetice; la politica statului în domeniul apărării naționale și protecției militarilor; la politica energetică și securitatea energetică, inclusiv aspectele ce țin de protecția consumatorilor și stabilitatea tarifelor; precum și la politicile Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare.

Deputații au organizat și două audieri parlamentare. Prima a vizat politicile și măsurile întreprinse de Ministerul Afacerilor Interne pentru prevenirea și combaterea consumului și traficului de droguri. A doua audiere a fost dedicată situației poluării râului Nistru și impactului acesteia asupra mediului și sănătății populației.

Pe durata sesiunii, Parlamentul a adoptat trei declarații politice. Prima se referă la condamnarea războiului de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei. A doua vizează condamnarea Federației Ruse pentru contaminarea transfrontalieră a râului Nistru și prejudiciul adus securității alimentării cu apă și sănătății populației. A treia este axată pe combaterea consumului de tutun, promovarea conceptului „Parlamentul fără fum de tutun” și protejarea dreptului tinerilor la o viață sănătoasă.

Pe parcursul primei sesiuni ordinare din 2026, autoritățile administrației publice au prezentat Parlamentului 51 de rapoarte privind activitatea și domeniile lor de competență. Zece dintre aceste rapoarte au fost dezbătute în ședințe plenare. În urma examinării lor au fost adoptate șapte hotărâri ale Parlamentului. Este vorba despre Raportul privind respectarea drepturilor și libertăților omului în Republica Moldova, rapoartele de activitate ale Centrului Național Anticorupție, Comisiei Naționale a Pieței Financiare, Autorității Naționale de Integritate, Consiliului Audiovizualului, Agenției Naționale pentru Soluționarea Contestațiilor.

Alte 27 de rapoarte au fost examinate în cadrul ședințelor comisiilor parlamentare permanente, unde au fost analizate detaliat concluziile și recomandarile formulate de instituțiile responsabile.