Originea PROVOCATOAREI panglici bicolore „Sf. Gheorghe”. Aceasta e folosită pe larg de toate partidele proruse din R. Moldova, care nu au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei​

În fiecare an, în ziua de 9 mai, când toate statele europene marchează Ziua Europei, la Chișinău, o serie de politicieni proruși scot în față panglica bicoloră, care din 2014, în urma crizei din Ucraina, a devenit un simbol militarist asociat separatiștilor proruși, scrie Disinfo.MD.

Cine o folosește pe larg în R.Moldova? Toate partidele proruse, care nici până azi nu au condamnat războiul Rusiei împotriva Ucrainei: PSRM, dar și fostul Partid „Șor”, căruia i s-au alăturat recent în Blocul „Victoria” (Pobeda) Partidul „Renaștere” (înființat în 2012 în urma unei scindări în Partidul Comuniștilor), Partidul „Șansă” (în care s-au înscris mulți membri din Partidul „Șor”, după ce Curtea Constituțională din R. Moldova a scos formațiunea în afara legii, în iunie 2023), precum și Forța de Salvare și Alternativă a Moldovei (care la alegerile locale din toamna anului trecut și-a adjudecat primăria din Orhei).

Partidele proruse au intenția să mențină gradul de tensiune în societatea moldovenească și să-și justifice pe deplin calitatea de coloana a cincea care promovează interesele imperialismului rus în R. Moldova. Așa cum propaganda Kremlinului folosește în scopuri imperialiste memoria soldaților care s-au sacrificat în lupta cu nazismul în al Doilea Război Mondial, tot așa și agentura rusă la Chișinău atentează speculativ la memoria eroilor în interes îngust de partid, susține analistul Anatol Țăranu.

În 2011, simbolul panglicii bicolore a fost suplimentat cu inițiativa marșurilor așa-numitului „Regiment Nemuritor”, când pe 9 mai se poartă pe străzi pozele rudelor care au luptat în război. Fenomenul s-a răspândit inițial în mai multe orașe din Rusia, iar după 2014, cu efortul propagandistic al guvernanților de la Kremlin, a început să fie prezent și în alte țări, în primul rând, în spațiul CSI.

Caracterul fabricat al acestor manifestări îl dovedesc multiplele imagini nimerite în presă cu fotografii ale veteranilor ulterior aruncate la coșuri de gunoi sau pe unde apucau, ceea ce denotă că de multe ori participanții la aceste marșuri duceau cu ei fotografii la întâmplare, distribuite de organizatori și nu neapărat ale rudelor. În R. Moldova primii care au organizat un așa eveniment a fost PSRM, în anul 2016.

Până în 2014, panglica „Sfântului Gheorghe” era ceva ce se vedea, ocazional, de 9 mai, pe piepturile politicienilor și pe mașinile susținătorilor. Doar că din 2014, în urma crizei din Ucraina, panglica „Sfântului Gheorghe” a devenit un simbol militarist rus asociat separatiștilor proruși. La acea etapă chiar și Belarusul a anunțat că va sărbători Ziua Victoriei fără panglica „Sfântului Gheorghe”, tot așa cum multe alte țări post-sovietice au renunțat la ea ca simbol al victoriei. Declanșarea agresiunii militare ruse împotriva Ucrainei în 2022, însoțită de folosirea pe larg a armatei agresoare a panglicii bicolore, a discreditat fundamental acest simbol, prefăcându-l în unul al agresiunii și războiului.

Când și unde a apărut pentru prima dată panglica provocatoare

Potrivit istoricilor, povestea își are rădăcinile încă în perioada țarismului rus, când printr-un ordin al Ecaterinei a II-a, din 1769, are loc instituirea unor distincții militare. Acestea erau însoțite de respectiva panglică și erau acordate ofițerilor armatei ruse care s-au manifestat în lupte. Culoarea neagră făcea trimitere la tot ceea ce ține de armată și domeniul militar, iar oranj semnifica focul.

Venirea bolșevicilor la putere a condus la izbucnirea unui război civil. În timp ce noile autorități de la Petrograd au interzis încă în 1918 panglica bicoloră, în timpul Războiului Civil din Rusia, aceasta a fost însă purtată de albgardiștii care luptau împotriva celor „roșii”.

Înfrângerea albgardiștilor a și dus la dispariția din istorie, pentru o scurtă perioadă de timp, a acestei panglici. Cu toate acestea, ea a fost purtată și în afara Rusiei, în fostele gubernii, cum ar fi cazul mareșalului Finlandei, Karl Gustaf Mannerheim.

Deși a fost interzisă în perioada sovietică, panglica a fost prezentă pe decorații sovietice numite Ordinul Gloriei sau medalia pentru victoria asupra Germaniei naziste, fiind redenumită în „gvardeiskaia lenta”.

La scară largă, utilizarea panglicii are loc la inițiativa unor organizații din Federația Rusă, începând cu 2005, aceasta ajungând rapid să fie percepută ca un simbol al Zilei Victoriei asupra Germaniei Naziste, ocazie cu care se inițiau și acțiuni de distribuire a acestor panglici. De altfel, campania a fost susținută și promovată intens de agenția de propagandă afiliată Kremlinului, RIA Novosti.

Primul conflict militar în care a fost utilizată această panglică este războiul împotriva Georgiei din anul 2008, când militarii ruși au început să o poarte.

Pe 19 aprilie 2022, președintele Maia Sandu a promulgat legea prin care simbolurile agresiunii ruse asupra Ucrainei, printre care „V”, „Z” și panglica bicoloră negru-oranj sunt, oficial, interzise pe întreg teritoriul R. Moldova. Ulterior, în data de 11 aprilie 2023, Curtea Constituțională a emis o hotărâre prin care a stabilit că panglica Sf. Gheorghe poate fi purtată deschis, atât timp cât nu promovează agresiunea militară sau crimele împotriva umanității, obligând agenții constatatori să demonstreze acest fapt.

Șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu, a declarat însă că purtarea panglicii bicolore rămâne a fi interzisă, iar persoanele care o fac riscă să fie sancționate.