OMS, în criză financiară după retragerea SUA: buget redus și restructurări majore începând cu 2026

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) a făcut eforturi pentru stabilizarea resurselor financiare în cadrul reuniunii sale anuale încheiate marți. Totuși, este departe de a atinge obiectivele stabilite anterior, notează AFP.

Lovită greu în urma retragerii celui mai mare donator, Statele Unite, OMS a redus bugetul pentru perioada 2026-2027 de la 5,3 miliarde dolari la 4,2 miliarde dolari. Bugetul anterior, destinat programului său pentru sănătate pentru 2024-2025, a fost de 6,8 miliarde dolari. Deşi planul bugetar mai mic a fost aprobat în cadrul Adunării Mondiale a Sănătăţii, organizația se confruntă cu un deficit financiar de aproximativ 1,7 miliarde dolari.

Bugetele OMS sunt stabilite pe cicluri de doi ani. Înființată în 1948, agenția a fost finanțată inițial prin "contribuţii" calculate în funcţie de bogăţie şi populaţie. Cu toate acestea, OMS a devenit din ce în ce mai dependentă de "contribuţiile voluntare", destinate unor rezultate specifice, conform dorințelor donatorilor. Până în ciclul 2020-2021, contribuţiile evaluate reprezentau doar 16% din bugetul aprobat al programului. Organizaţia a devenit astfel mult prea dependentă de finanţarea voluntară din partea câtorva donatori majori.

În anul 2022, statele membre au convenit să majoreze contribuțiile astfel încât acestea să reprezinte 50% din bugetul de bază al OMS până în ciclul 2030-2031. Astfel, oferind organizației un flux de venituri mai stabil şi previzibil. În bugetul pentru perioada 2024-2025, cotizațiile au fost majorate cu 20%. O altă creștere de 20% aprobată la adunarea din acest an ar trebui să aducă un venit suplimentar de 90 milioane dolari anual. În plus, bugetul pentru 2026-2027 de 4,2 miliarde dolari a fost de asemenea aprobat.

"Aprobarea de către dvs. a următoarei creşteri a cotizaţiilor a fost un vot puternic de încredere în OMS în acest moment critic", a declarat marți șeful organizației, Tedros Adhanom Ghebreyesus. Cea mai mare parte a acestor fonduri este deja asigurată. "Am asigurat acum 60% din bugetul nostru de bază pentru 2026-2027; un rezultat remarcabil în climatul financiar actual", a menționat Hanan Balkhy, director regional al OMS pentru Mediterana de Est. Chiar și așa, organizația mai are nevoie de 1,7 miliarde dolari.

În cadrulevenimentului de promisiuni desfășurat recent, donatorii au alocat 210 milioane dolari pentru runda de investiții 2025-2028, susţinând astfel bugetul de bază al OMS. Printre contribuțiile semnificative se numără 80 milioane dolari de la Elveția, 57 milioane dolari de la Fundația Novo Nordisk, 13,5 milioane dolari de la Suedia și 6 milioane dolari de la Qatar. "Într-un climat dificil pentru sănătatea globală, aceste fonduri ne vor ajuta să ne menţinem şi să ne extindem activitatea de salvare a vieţii", a subliniat Tedros.

Revenirea lui Donald Trump la președinția americană în ianuarie a marcat începutul procesului de retragere a SUA de la OMS. Washingtonul nu a participat la Adunarea Mondială a Sănătății și a refuzat plata cotizațiilor de membru pentru 2024-2025, agravatnd problemele financiare ale organizației. Secretarul american al sănătății, Robert F. Kennedy Jr., a transmis un mesaj video în care a criticat organizația, catalogând-o ca fiind umflată și moribundă, și a îndemnat alte ţări să creeze noi instituții independente.

Reducerile de buget au determinat OMS să se reorganizeze, micșorând echipa de conducere executivă de la 14 la 7, ca urmare a tăierilor masive de fonduri din partea SUA. De asemenea, numărul departamentelor a fost redus de la 76 la 34. Spre deosebire de alte agenții ONU, OMS nu a anunțat concedieri pe scară largă.