O curte boierească din R. Moldova ar putea atrage numeroși turiști din toată lumea. Cum arată astăzi

ÎN PAS CU EUROPA // O curte boierească de toată frumusețea și un beci ce datează din perioada Evului Mediu sunt bijuteriile istorice care îi vor oferi Lăpușnei posibilitatea de a fi inclusă într-un traseu turistic medieval

Să readucă faima Lăpușnei, localitate din raionul Hâncești, și să o transforme într-o adevărată atracție turistică. Asta și-au propus lăpușnenii, care au început deja lucrările pentru realizarea unui proiect transfrontalier de reabilitare a Curții Domnești din localitate.

Proiectul de cooperare România-Ucraina-Republica Moldova este susținut financiar de Uniunea Europeană, iar dintre parteneri mai fac parte municipiul Vaslui și comuna Cotnari din România, Comitetul executiv al orașului Belgorod-Dnestrovski din Ucraina, Consiliul raional Hâncești, Primăria Palanca, Agenția „Pro Dezvoltare Rurală” și Asociația de Dezvoltare a Turismului în Moldova.

Un târg important pe marele drum internațional

Încă din secolul al XIV-lea Lăpușna a fost un târg cunoscut nu doar în Moldova, dar și peste hotarele ei, iar după cum ne spune doctorul în istorie, directorul Agenției Naționale Arheologice din R. Moldova, Vlad Vornic, Lăpușna reprezintă una dintre puținele localități în care în perioada Evului Mediu au existat așezări urbane.

„Este o localitate cu un patrimoniu foarte bogat, dar, din păcate, nedescoperit”, precizează arheologul. Potrivit studiului „Investigațiile Arheologice Preventive în comuna Lăpușna”, realizat de Ion Ursu, Ion Ceban și Sergiu Heghea, Lăpușna a fost un punct economic important pe marele drum internațional care lega Polonia și Transilvania de Crimeea și Marea Neagră. În secolul al XVI-lea, târgul a cunoscut o evoluție majoră în domeniul economic și administrativ, iar în mare parte comuna actuală se află pe teritoriul fostului târg.

Curtea lui Alexandru Lăpușneanu

În timpul lucrărilor arheologice realizate în toamna anului 2013, pe teritoriul Lăpușnei au fost descoperite o serie de obiecte de valoare, oseminte și schelete întregi, dar și opivniță care s-a păstrat foarte bine până în prezent. Datorită proiectului finanțat de Uniunea Europeană, pivnița a fost restaurată, iar pe teritoriul unde se află ea au început construcțiile pentru o Curte Domnească de toată frumusețea.

Deși se spune că în locul unde a fost descoperit acest beci ar fi fost curtea boierească a domnului Moldovei, Alexandru Lăpușneanu, Vlad Vornic ne spune că este vorba doar de o legendă.

„Despre beciul descoperit se zice că ar fi din perioada lui Alexandru Lăpușneanu, dar este doar o legendă. Beciul a fost construit mai recent, este din perioada Evului Mediu târziu, de la sfârșitul secolului al XVIII-lea. Există și un document din acea perioadă, care atestă existența unor beciuri pe aceste teritorii. Beciul prezintă un mare interes și trebuie păstrat, pentru că Lăpușna a fost cândva un oraș, un târg adevărat, poate acolo erau depozitate lucrurile comercianților, nu știm, destinația beciului este încă necunoscută”, ne explică arheologul.

Clădire modernă de tip medieval

Construită în trei nivele, Curtea Domnească, care se află în gestiunea primăriei din localitate, va fi o clădire modernă de tip medieval și va fi accesibilă pentru toți turiștii și oaspeții. Potrivit managerului proiectului „Reabilitarea Curții Medievale Lăpușna pentru vizite turistice”, Viorel Miron, la primul etaj al curții va fi deschis un muzeu al satului, dar și o sală de conferințe, la al doilea nivel va fi deschisă o sală destinată evenimentelor culturale, iar la etajul al treilea vor fi amenajate oficii și șapte locuri de cazare.

„În una din aripile clădirii vrem să amenajăm un restaurant tradițional, iar în pivniță să organizăm degustații de vin”, ne explică Viorel Miron, care este și președintele Asociației de Dezvoltare a Turismului în Moldova. Potrivit specialiștilor, planul Curții Domnești de la Lăpușna seamănă izbitor cu cel al Curții Domnești de la Mănăstirea Slatina,unde a fost înmormântat Alexandru Lăpușneanu.

Depozitul negustorilor

Potrivit cercetărilor specialiștilor, pivnița sau beciul medieval din Lăpușna, așa cum i se mai spune, reprezintă o construcție din piatră, boltită, fără anexe sau legături cu alte construcții.

„Conform datelor obținute, beciul ar data de la începutul sec. al XVIII-lea, reprezentând un depozit al negustorilor acelor vremuri în care se păstrau în cea mai mare parte produse alimentare”, se arată în studiul menționat mai sus.

„Inițial, se credea că beciul ar fi avut o lungime mai mare, dar s-au realizat săpături și s-a descoperit că groapa nu continuă, dar, probabil, mai există un beci în fața acestuia, acolo însă, încă nu s-au făcut săpături. Beciul are o lățime de aproximativ cinci metri și o lungime de peste zece metri. Bolta este din cărămidă, iar pereții sunt foarte rezistenți. Astfel de beciuri nu cunosc să mai fie pe teritoriul R. Moldova”, ne spune Vlad Vornic.

Lucrare unică în R. Moldova

Atunci când vor fi finalizate lucrările pentru Curtea Domnească, Lăpușna va fi inclusă în traseul turistic medieval care va cuprinde localitățile Suceava, Iași, Vaslui, Lăpușna, Trebujeni, Palanca și orașul Belgorod-Dnestrovski. Viorel Miron ne spune că această Curte Domnească va fi o lucrare unică în R. Moldova.

„Sperăm foarte mult ca acest proiect să fie un bun început în R. Moldova, când obiectele cu valoare istorică să fie atractive și pentru parteneriatul public-privat, în scopuri turistice, desigur. Proiectul este în valoare de aproximativ jumătate de milion de euro și sperăm ca, până la sfârșitul anului, să avem gata prima parte. Este vorba de cele trei nivele, exteriorul clădirii, acoperișul, geamurile și ușile. Pentru a doua parte a lucrărilor, în interiorul curții, ar mai fi nevoie de 300 de mii de euro”, ne spune expertul.

Curtea va avea și o poarta masivă, caracteristică curților domnești de altădată. De asemenea, va fi amenajată și ograda. „Aici ar putea fi organizate festivaluri ale meșterilor populari”, completează Viorel Miron.

Clădirea este construită din piatră naturală, iar acoperișul va fi din șindrilă. Pereții sunt ridicați din cărămidă cu brâuri antiseismice. În exterior, primul nivel va fi tapetat cu piatră de Cosăuți, iar începând cu al doilea - cu piatra albă.