Netanyahu autorizează atac aerian împotriva Iranului: Ce urmează după reacția neașteptată a Teheranului?

Iranul a râs odinioară de premierul israelian Benjamin Netanyahu, asemănându-l cu băiatul care strigă „Lupul!” din cauza avertismentelor sale constante asupra programului nuclear al Teheranului și a amenințărilor repetate de a-i pune capăt. „Poţi păcăli doar pe unii oameni de mai multe ori”, a declarat în 2018 Mohammad Javad Zarif, ministrul iranian de externe de la acea vreme, după ce Netanyahu a acuzat din nou Iranul că ar intenționa să construiască arme nucleare. Vineri, după două decenii de avertismente și îndemnuri către liderii mondiali să acționeze, Netanyahu a decis să ia măsuri în mod direct, autorizând un atac aerian israelian pentru a împiedica Iranul să obțină arme de distrugere în masă, conform surselor internaționale.

În discursul adresat națiunii, Netanyahu a evocat ororile Holocaustului nazist pentru a-și justifica decizia. „În urmă cu aproape un secol, liderii de atunci nu au acționat la timp în fața naziștilor”, a spus Netanyahu, menționând că politica de conciliere cu dictatorul Adolf Hitler a condus la moartea a 6 milioane de evrei, „o treime din poporul meu”, a punctat el. „După acel război, poporul și statul evreu au jurat să nu se mai întâmple niciodată. Israelul dovedind că a învățat lecțiile istoriei”, a adăugat Netanyahu.

Agenția Internațională pentru Energie Atomică a declarat că Iranul a încălcat obligațiile de neproliferare pentru prima dată în aproape 20 de ani, deși Teheranul susține că programul său nuclear este doar pentru scopuri pașnice.

NETANYAHU, INTRAT ÎN ISTORIE

Netanyahu, un fost membru al unei unități de elită a forțelor speciale, cunoscut pentru salvările îndrăznețe de ostatici și o prezență politică de lungă durată, a devenit cel mai longeviv prim-ministru atunci când a obținut un al șaselea mandat în 2022. De-a lungul anilor, a educat frecvent liderii străini asupra pericolelor reprezentate de Iran, folosind chiar și imagini grafice la Organizația Națiunilor Unite pentru a sublinia pericolul.

În trecut, analiştii militari sugerau că opţiunile lui Netanyahu în privința Iranului erau limitate de teama represaliilor aliaților regionali ai Teheranului, cum ar fi Hamas şi Hezbollah. Totuşi, ultimele evenimente din Orientul Mijlociu, inclusiv deteriorarea Hamas şi a Hezbollah, au schimbat aceste dinamici.

SURPRIZA TRUMP

Israelul a avut dispute deschise cu Iranul din 2024, lansând rachete care au întărit convingerea lui Netanyahu în capacitatea armatei sale. Surse militare israeliene au declarat că loviturile au dezactivat patru sisteme de apărare aeriană iraniene.

„Iranul este mai expus ca niciodată atacurilor asupra instalațiilor nucleare. Avem ocazia să ne atingem cel mai important obiectiv”, a declarat ministrul apărării Israel Katz. Însă, noul președinte american Donald Trump l-a surprins pe Netanyahu anunțând posibile negocieri nucleare directe cu Iranul.

Netanyahu a avut conflict cu mai mulți președinți americani, cel mai notabil cu Barack Obama, din cauza acordului nuclear din 2015. Trump s-a retras din acord și Netanyahu a sperat ca Trump să mențină o atitudine fermă. Casa Albă a stabilit un termen pentru Iran să semneze un acord. Dar acesta a expirat, iar Netanyahu a acționat.

Un oficial israelian a declarat că Israelul s-a coordonat cu Washingtonul înainte de atac și a sugerat că orice diferende între Trump și Netanyahu era un şiretlic pentru a induce un fals sentiment de siguranţă.

„ȘOIMUL” CU IMAGINE PĂTATĂ

Trump l-a numit anterior pe Netanyahu un mare prieten, în timp ce alți lideri s-au confruntat cu el. Imaginea sa de lider puternic a fost afectată de atacul Hamas din 2023, iar o majoritate a cetățenilor israelieni îl consideră responsabil pentru deficiențele de securitate. El a fost pus sub acuzare de Curtea Penală Internațională pentru posibile crime de război legate de conflictul îndelungat în Gaza, dar neagă acuzațiile.

Sondajele sugerează că războiul din Gaza a durat prea mult și că Netanyahu l-a prelungit pentru a-și menține puterea, evitând alegerile pe care le-ar pierde. În timp ce acest război si conflictele au continuat, el s-a confruntat cu un proces de corupție care a afectat reputația. Totuşi, el speră ca o campanie militară de succes împotriva Iranului să-i asigure un loc în istorie. "Peste generaţii, istoria va consemna faptele noastre", a afirmat în discursul de vineri.

CE S-A ÎNTÂMPLAT ÎN NICI 24 DE ORE

Iranul a lansat zeci de rachete asupra Israelului, ca răspuns la atacurile israeliene masive care au vizat 200 de obiective iraniene în noaptea anterioară. Sirene de alarmă au răsunat în tot Israelul, și deviaza puzderii de rachete. Israelul se așteaptă la „mai multe valuri de atacuri” iraniene.

Atacul a provocat moartea oficialilor iranieni de rang înalt. Armata israeliană a anunţat dezafectarea unei fabrici de uraniu iar mai multe explozii au fost raportate. „Continuăm cu forţă maximă pentru a ne atinge obiectivele”, a declarat generalul-locotenent Eyal Zamir. Acest atac a venit după presiuni crescânde asupra Iranului.

DECLARAȚIE DE RĂZBOI

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat atacul israelian drept „declarație de război”. Noul șef al Gărzilor Revoluției a amenințat Israelul cu „porțile iadului”. În lume, apelurile la reducerea tensiunii se înmulțesc, iar Consiliul de Securitate al ONU se va reuni la cererea Iranului.

„Moarte Israelului, moarte Americii!”, strigau protestatarii din Teheran, în timp ce Netanyahu avertiza că operaţiunea militară va continua „mai multe zile” și că programul de rachete balistice al Iranului a fost lovit în inima sa.

Locuitorii din Israel sunt îngrijorați pentru siguranța și mijloacele lor de trai. Armata israeliană a informat despre participarea a 200 de avioane la atac; Iranul a ripostat cu drone care au fost interceptate. Atacul a ucis, de asemenea, oficiali iranieni de rang înalt.

POSIBILE CONSECINȚE

Președintele american Donald Trump a îndemnat Iranul să încheie un acord nuclear. Atacul recent este cel mai amplu de la conflictul din octombrie 2024. Expertul Fawaz Gerges sugerează ca Israelul „a declarat război total Iranului.”

Multe companii aeriene au anulat sau redirecționat zboruri, iar prețul petrolului a crescut. Ambasade israeliene din întreaga lume au fost închise. Iranul a amenințat anterior cu lovirea bazelor militare americane dacă negocierile privind programul nuclear nu au succes. AIEA indică Iranul ca singura țară fără arme nucleare care îmbogățește uraniu la 60%, aproape de pragul bombării atomice.