NATO își intensifică discuțiile în Turcia privind finanțarea militară, în fața presiunilor SUA și pe fondul tensiunilor Ucraina-Rusia

Statele membre NATO se vor întâlni miercuri şi joi în Turcia pentru a discuta despre creşterea cheltuielilor militare. Această discuție are loc în contextul unor presiuni exercitate de preşedintele american Donald Trump, care a avertizat statele membre că nu le va mai apăra dacă acestea nu își măresc contribuțiile.

Un eveniment planificat de mult timp, reuniunea informală a miniştrilor de Externe ai NATO se suprapune întâmplător cu o potențială întâlnire între Rusia şi Ucraina, care ar putea avea loc joi la Istanbul. Statele Unite au cerut celor 32 de state membre NATO să aloce cel puţin 5% din PIB apărării, însă multe dintre aceste țări consideră că această țintă este greu de atins. Până la sfârşitul lui 2024, 22 de state membre NATO au reușit să atingă obiectivul de a aloca 2% din PIB pentru cheltuieli militare, un obiectiv stabilit în 2014.

În continuare, există state precum Italia, Spania sau Belgia, care nu și-au îndeplinit obiectivul de 2%, dar şi-au luat angajamentul de a-l realiza în acest an. ”Există un consens larg asupra faptului că trebuie să ne intensificăm eforturile”, a declarat un diplomat al NATO. Cu toate acestea, un prag de 5% rămâne o țintă prea mare pentru mulți aliaţi europeni.

O creştere „pentru a descuraja şi a se apăra”

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a propus un compromis, care menţine obiectivul de 5% din PIB, preferat de Donald Trump, dar include alte cheltuieli decât cele strict militare. Această idee a fost bine primită de ambasadorul american la NATO, Matthew Whitaker. Propunerea prevede că o creştere a cheltuielilor va acoperi obiectivele capacității aliaților NATO în materiile esențiale pentru descurajare şi apărare, incluzând aspecte precum mobilitatea, infrastructura și securitatea cibernetică.

Secretarul general al NATO a sugerat stabilirea unui obiectiv de 3,5% pentru cheltuielile militare în sens strict, care să fie îndeplinit până în 2032. De asemenea, a propus un obiectiv suplimentar de 1,5% din PIB pentru cheltuieli mai generale, cum ar fi infrastructurile, mai ușor de obținut, mai ales pentru țările rămase în urmă, cum ar fi Italia sau Spania. Această sumă acoperă majoritatea cheltuielilor deja planificate în bugetele statelor membre pentru controlul frontierelor şi construirea de drumuri şi poduri, a explicat un diplomat la Bruxelles.

Un compromis „fezabil”, care „va servi tuturor aliaţilor”

Pentru a dovedi seriozitatea aliaţilor europeni în fața Washingtonului, Mark Rutte a sugerat, de asemenea, ca aceştia să se angajeze să-şi crescă cu minimum 0,2% pe an cheltuielile militare stricte. Această creștere anuală va fi dificil de implementat, recunoaște un diplomat NATO. În ciuda dificultăților, compromisul propus de Mark Rutte este considerat „fezabil şi benefic pentru toţi aliaţii”.

Este doar „începutul unei conversații”, temperează un alt diplomat NATO, subliniind că situația este deschisă și în continuă evoluție, înainte de summitul NATO de la Haga.

„Un procent din PIB reprezintă în prezent 45 de miliarde de euro în Germania”, a reamintit vineri noul cancelar Friedrich Merz la Bruxelles.