Medic rezident, implicat în prima linie a luptei cu COVID-19: „Am în spate șase ani de studii medicale, dar nimeni și nimic nu m-a pregătit pentru așa ceva”

COVID-19 i-a schimbat întreaga percepție despre bolile infecțioase, deși era familiarizată cu ele din timpul studenției.

Pandemia a impulsionat-o pe Nadejda Rusu, medic rezident la Spitalul de Boli Infecțioase „Toma Ciorbă” din Chișinău, să-i opună rezistență lui SARS-CoV-2.

Lupta este una acerbă – se dă până noaptea târziu, fără nici măcar un minut de răgaz. Dar, orice viață salvată este o victorie, care îi face pe medici, dar și pe pacienți, să fie mai puternici și mai încrezători în propriile forțe.

Diminețile Nadejdei Rusu încep la ora șase. Este mai mereu trezită de gânguritul băiețelului ei de un an și cinci luni.

„Noi, medicii rezidenți, am știut care vor fi riscurile meseriei, dar nu ne-am așteptat că va fi un virus nou, care o să îngrozească toată omenirea. Pentru mine, frica că nu aș putea face față situației a fost mai mare decât teama de infectare. Am în spate șase ani de studii medicale, dar nimeni și nimic nu m-a pregătit pentru așa ceva”, mărturisește Nadejda.

„Orice început este complicat, dar mai ales în stare de alertă mondială”

COVID-19 a reprezentat o adevărată provocarea pentru întregul sistem medical, dar mai cu seamă pentru tinerii specialiști care sunt la început de drum.

„Eu am devenit medic rezident la începutul anului. Eram foarte entuziasmată. Era ceva nou și diferit pentru mine. Eram mai aproape de pacienți, de medici. Această perioadă a durat însă mai puțin de trei luni, până la primul caz de infectare. Din acel moment, viața mea și a colegilor s-a schimbat radical”, spune medicul rezident.

Până acum, Nadejda Rusu a vegheat la căpătâiul a 100 de pacienți în stare gravă. Bătălia cu virusul durează, în medie, cel puțin 21 de zile. Sunt trei săptămâni de frică, panică, anxietate, durere și dor de cei dragi.

„Pentru fiecare gură de oxigen pacienții depun un efort colosal. Majoritatea celor care ajung în secția noastră au peste 50 de ani. Orice efort pe care-l fac le provoacă disconfort, mulți dintre ei nu se pot mișca. Inițial, nici noi nu puteam să le explicăm foarte multe, mai ales cum o să evolueze boala. Se știau foarte puține despre virus. Între timp, noi, medicii, am căpătat mai multă încredere în forțele proprii, or SARS-CoV-2 necesită vigilență și tratament intensiv și nu ne mai sperie la fel de mult ca în primele săptămâni”, precizează doamna doctor.

Cele cinci luni de COVID-19 au călit-o emoțional și fizic mai mult decât șase ani de facultate. Cel mai greu i-a fost să-și vadă pacienții care nu mai reacționează la eforturile medicilor de a-i resuscita. „În mod deosebit m-a marcat decesul unui pacient de peste 60 de ani. Era un medic. Avea mai multe boli cronice. A fost internat în secția noastră în stare medie, toți credeam că se va vindeca. Însă, din păcate, nu a fost așa. A fost o moarte imprevizibilă. Starea medicului s-a agravat foarte repede. S-au depus eforturi colosale, dar, cu mare regret, nu s-a mai putut face nimic. Este foarte greu să conștientizezi că toți suntem la fel de vulnerabili în fața virusului”, povestește medicul rezident.

„Dorința de a nu-și dezamăgi pacienții îi face pe medici mai puternici”

Recunoștința pacienților, dar și fericirea lor de a reveni în familie, îi dau forțe medicului rezident să treacă peste aceste obstacole, dar și peste dorul de fiul ei, care, în ultimele patru luni a fost mai mult în grija mamei sale și a soțului.

„Foarte mulți pacienți, în stare gravă, s-au vindecat. Percep fiecare viață salvată ca pe cea mai mare reușită din activitatea mea. Dorința de a nu ne dezamăgi pacienții ne face să fim mai puternici. Este doza necesară de energie pentru fiecare zi. Pentru ca această pandemie să se transforme într-o amintire, oamenii trebuie să fie responsabili. Noi medicii, nu le putem impune conștientizarea. Noi îi informăm, îi atenționăm repetat că este important să respecte măsurile de protecție, dar decizia le aparține. Toți trebuie să înțelegem că de fiecare dintre noi depinde evoluția pandemiei”, menționează Nadejda Rusu.

„Pacienții vindecați de COVID-19, care nu respectă regimul de autoizolare după tratament, sunt vulnerabili în fața altor boli”

Medicul infecționist atenționează că pacienții tratați de COVID-19, care nu respectă regimul de autoizolare de 14 zile, devin vulnerabili în fața altor boli, din cauza imunității scăzute. După ce rezultatul este negativ la testul pentru coronavirus, aceste persoane au nevoie de o perioadă de reabilitare la domiciliu.

„Autoizolarea de 14 zile îl protejează pe pacient de alte virusuri, bacterii și boli. După acest tratament, ei se simt foarte slăbiți, fără puteri. Sunt sub supravegherea medicilor de familie mai mult de o lună și jumătate. În cazul unora, perioada de reabilitare se extinde și până la 60 de zile”, spune Nadejda Rusu.

Fiecare zi petrecută în spital a fost o nouă lecție de rezistență, răbdare și curaj. „În această perioadă, am înțeles că niciodată nu trebuie să renunțăm și că trebuie să avem răbdare, foarte multă răbdare. Pandemia m-a învățat să nu-mi fie frică să iau decizii și să îmi asum răspunderea pentru ele. Asta m-a motivat să ies zilnic la muncă. Și apoi, m-am gândit, dacă nu eu, atunci cine?” se întreabă medicul infecționist Nadejda Rusu, convinsă că implicarea este una dintre cele mai bune soluții în combaterea pandemiei.

Text publicat pe pagina Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale