Matteo Salvini îl felicită pe George Simion pentru victoria naționalistă în România: „Poporul a votat liber, cu capul și cu inima”

România a ales un nou naționalist anti-UE și anti-NATO în primul tur al alegerilor prezidențiale, după cele din noiembrie, câștigate de Călin Georgescu, dar anulate de Curtea Constituțională din cauza neregulilor financiare și ingerințelor rusești. Vicepremierul italian Matteo Salvini, un politician de extremă dreapta, l-a felicitat printre primii pe liderul AUR.

„În România, poporul a votat în sfârșit, liber, cu capul și cu inima. Ce consideraţie pentru «stăpânii» de la Bruxelles și pentru trucurile lor murdare! Bravo, George Simion!”, a scris pe X Matteo Salvini, care criticase anterior anularea alegerilor prezidențiale din România.

Partidul extremist Lega al lui Salvini, asociat la guvernare cu partidul Giorgiei Meloni, nu face parte, în Parlamentul European, din același grup politic cu AUR sau cu Frații Italiei, partidul premierului italian. Partidul lui Salvini este parte din grupul „Patrioților” (din care fac parte și Fidesz-ul lui Viktor Orban și Rassemblement National al lui Marine Le Pen). AUR și formațiunea Giorgiei Meloni sunt în grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni.

Nicuşor Dan, primarul independent al Bucureștiului, un reformist, caută să atragă electoratul tânăr și aflat în mediul urban. El se propune drept simbol al schimbării și integrării europene. „Surpriza Ponta”, de care unii se temeau în campania electorală, nu s-a produs. Fostul premier a rămas în urmă, nefiind implicat în jocul electoral.

ANSA menționează că George Simion s-a prezentat la vot împreună cu Călin Georgescu. Liderul AUR a lăsat să se înțeleagă că ar putea să-i ofere lui Georgescu funcția de premier. Ziua alegerilor a fost marcată și de atacuri cibernetice coordonate. Site-urile ministerelor de Interne și de Justiție, alături de cel al candidatului Antonescu, au fost ținta unui atac de tip DDoS, ceea ce le-a compromis temporar funcționarea.

Grupul NoName057(16), cunoscut pentru acțiunile sale de perturbare cibernetică în favoarea narativului pro-rus, a revendicat atacul pe Telegram. Ei au afirmat că au trimis „surprize DDoS” site-urilor instituționale. Direcția Națională pentru Securitate Cibernetică a confirmat incidentul, menționând că la ora 14:00, toate portalurile afectate erau din nou operaționale. Incidentul se plasează într-un context de presiune hibridă asupra României, care a fost deja ținta a zeci de mii de atacuri cibernetice lunile trecute.

În acest context, primul tur al alegerilor a înregistrat o participare națională de 53,16%, mai mare decât votul anulat din noiembrie. Mobilizarea diasporei a fost semnificativă, aproape un milion de români votând în cele trei zile dedicate votului din străinătate. Acesta este un număr record, care putea influența decisiv locul al doilea. Deși atentia mediatică a fost îndreptată către exit poll-uri, fiabilitatea lor este discutabilă. Potrivit analizelor institutelor și jurnaliștilor independenți, aproximativ 50% dintre alegători au refuzat să declare pentru cine au votat, ceea ce a redus fiabilitatea proiecțiilor. Un fenomen similar a avut loc în noiembrie 2024, când datele de la ieșirea de la urne s-au dovedit profund eronate, contribuind la delegitimarea votului anulat ulterior.