SCHIMBĂRI // Mantia NOUĂ a Procuraturii

După ani de dezbateri, critici și condiționări, Legea cu privire la procuratură a fost în sfârșit votată de deputați și promulgată de președintele R. Moldova

Din 1 august 2016 vom avea o altfel de Procuratură Generală, ne promit autoritățile, referindu-se la multiplele modificări operate în structura și competențele instituției.

Cele mai importante, memorizate de cetățeni, țin de schimbarea procedurii de numire a procurorului general, lichidarea mai multor procuraturi teritoriale și majorarea considerabilă a salariilor procurorilor. Dacă prima modificare este condiționată de schimbarea prevederilor din Constituție, a doua depinde de optimizarea hărții judecătorești, urmând a fi implementată abia din 2017, salariile de cel puțin 12 mii de lei, pentru un procuror începător, și până la circa 25 de mii de lei, pentru procurorul general, vor începe însă să fie plătite chiar din această toamnă.

Se schimbă polii de putere

Noua Lege cu privire la procuratură schimbă considerabil structura acestei instituții. Astfel, Consiliul Superior al Procurorilor (CSP), organ independent de autoadministrare, devine principala autoritate în cadrul sistemului Procuraturii.

Acestuia îi revin prerogativele de a organiza concursul și de a selecta candidatul la funcția de procuror general, pe care îl propune ulterior spre aprobare președintelui republicii. Tot CSP, constituit din 12 membri, stabilește, la propunerea procurorului general, numărul procurorilor din fiecare procuratură. Consiliul propune procurorului general candidații la funcțiile de procuror, șefi și șefi-adjuncți de procuraturi și subdiviziuni ale PG. Chiar dacă procurorul general are dreptul să respingă candidaturile propuse, dacă CSP insistă pe un candidat, prin revotarea lui de către două treimi dintre membrii Consiliului, procurorul general este obligat să îl accepte.

Structuri noi în cadrul Procuraturii

CSP face propuneri și de suspendare sau eliberare din funcție a procurorilor.

Noua lege prevede și schimbarea numărului și a competențelor din subordinea CSP. În locul Colegiului de calificare și a Colegiului disciplinar, vor fi create Colegiul pentru selecția și cariera procurorilor, Colegiul de evaluare a performanțelor procurorilor și Colegiul de disciplină și etică, după prototipul colegiilor similare din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, noua lege prevede instituirea Inspecției procurorilor, care verifică activitatea procurorilor și procuraturilor, examinează sesizările cu privire la faptele ce pot constitui abateri disciplinare și pregătește informații pentru evaluarea performanțelor procurorului.

Condiții mai dure pentru alegerea procurorului general

Noua Lege cu privire la procuratură blochează accesul în fruntea instituției a persoanelor din afara sistemului. Astfel, viitorii procurori generali ai R. Moldova vor trebui să aibă o experiență profesională de cel puțin 10 ani în domeniul dreptului, dintre care cel puțin cinci ani în funcția de procuror, să aibă calități manageriale, în ultimii trei ani până la anunţarea concursului să nu fi desfășurat activități cu caracter politic în cadrul unui partid politic, iar în ultimele șase luni să nu fi deținut calitatea de membru al CSP.

Anterior, singura condiție pentru candidații la funcția de procuror general era ca aceștia să aibă calificare profesională, iar experienţa de lucru din ultimii 15 ani să fie corespunzătoare realizării sarcinilor Procuraturii.

De asemenea, se modifică și procedura de numire a procurorului general. Din 1 august 2016, acesta va fi numit de președintele republicii, la propunerea CSP care are obligația de a organiza un concurs public riguros de selectare. Candidații vor fi testați cu poligraful, vor susține interviuri în fața CSP, vor fi verificați pentru stabilirea integrității lor.

Un nou procuror, abia în 2017

Președintele republicii poate respinge o singură dată candidatura propusă de CSP pentru funcția de procuror general, având obligația să își motiveze refuzul. Dacă însă CSP revotează candidatul cu două treimi din voturi, șeful statului este obligat să semneze, în termen de cinci zile, decretul de numire a procurorului general selectat. Noii procurori generali vor avea mandate de șapte ani, fără dreptul de a fi numiți din nou în această funcție.

Totuși, pentru ca această normă să poate fi aplicată, este nevoie să fie operate modificări în Constituție. Cel mai devreme, acest lucru s-ar putea întâmpla în luna octombrie, iar următorul procuror general ar putea fi ales abia la începutul anului 2017.

Procurorul general va avea dreptul de a-și numi singur adjuncții, repartizându-le competențele. De asemenea, urmărirea penală împotriva unui procuror poate fi pornită numai de către procurorul general.

Salarii ca la judecători

Pentru a-i motiva să activeze mai eficient, noua Lege cu privire la procuratură prevede majorări semnificative ale salariilor procurorilor. Astfel, salariul unui procuror va constitui 90 la sută din salariul unui judecător, în funcție de nivelul procuraturii în care își desfășoară activitatea și de vechimea în muncă în funcția de procuror. Un procuror începător va avea un salariu inițial de circa 12 mii de lei, iar procurorul general ar putea ajunge la un salariu de 25 de mii de lei.

Cheltuielile pentru salarizarea procurorilor vor fi însă mult mai mari, dat fiind faptul că astăzi în R. Moldova există de două ori mai mulți procurori decât judecători (773 de procurori, față de 350 de judecători ). Mai mult de atât, cei mai mulți dintre aceștia, circa 15 procurori, activează în cadrul Procuraturii Generale, unde salariile vor constitui 90 la sută din salariul unui judecător de la Curtea Supremă de Justiție.

Pentru majorarea salariilor procurorilor în ultimele cinci luni ale acestui an, în bugetul Procuraturii Generale au fost prevăzute 50 de milioane de lei, câte zece milioane de lei pe lună.

Salarii de peste 18 mii de lei la CSP

Salarii considerabile vor ridica și membrii Inspecției procuraturii, echivalente salariilor procurorilor din cadrul procuraturilor teritoriale, ținându-se cont de vechimea în muncă corespunzătoare.

Președintele CSP beneficiază de un salariu în mărime de 80% din salariul procurorului general, iar procurorii din cadrul CSP vor primi un salariu în mărime de 75% din leafa procurorului general.

Membrii CSP, reprezentanți ai societății civile, vor primi o indemnizație lunară în mărime de 50% din salariul mediu al membrilor CSP aleși din rândul procurorilor.

Precizăm că, astăzi, salariul mediu al unui procuror este de circa 6 500 de lei, iar procurorul general primește 18 mii de lei.

Se așteaptă demisii masive la PG?

În schimb se înjumătățește indemnizația unică achitată la plecarea procurorilor din sistem. Dacă în prezent aceasta reprezintă produsul înmulțirii ultimului salariu lunar la numărul de ani compleți lucrați în funcția de procuror, din august 2016 valoarea indemnizației va fi de 50% din această sumă. Experții susțin că reducerea valorii indemnizației va determina mai mulți procurori cu probleme de integritate sau aflați în preajma vârstei de pensionare să demisioneze.

Pachetul social al procurorilor va include și asigurarea obligatorie de stat, din contul bugetului Procuraturii, a vieții și bunurilor procurorilor.
În cazul vătămării sau morții unui procuror, instituția va achita compensații bănești considerabile familiei acestuia, iar în cazul deteriorării sau nimicirii bunurilor unui procuror, a bunurilor membrilor familiei sale sau ale rudelor sale apropiate, în legătură cu activitatea acestuia de serviciu, valoarea acestor bunuri va fi reparată integral de la bugetul Procuraturii.

Mai puține procuraturi

Reforma sistemului procuraturii, prevăzută de Legea recent adoptată prevede și optimizarea numărului de procuraturi teritoriale, în funcție de circumscripțiile instanţelor judecătoreşti. Astfel, după ce Parlamentul a votat, în martie, pentru păstrarea a 14 judecătorii teritoriale, se așteaptă ca să fie păstrate și tot atâtea procuraturi teritoriale.

Spre exemplu, în Chișinău, toate cele cinci procuraturi de sector vor fuziona în cadrul Procuraturii mun. Chișinău, iar în Găgăuzia, procuraturile din Ceadâr-Lunga, Comrat și Vulcăneşti vor forma o singură instituție, Procuratura UTA Găgăuzia.

Noua Lege a procuraturii prevede, de asemenea, lichidare Procuraturii militare și a Procuraturii transporturilor și păstrarea a două procuraturi specializate: Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale.

Optimizările în procuraturile teritoriale vor avea loc cu începere de la 1 ianuarie 2017.

Stanislav Pavlovschi, ex-procuror general:

„Nu cred că noua Lege a procuraturii ar putea aduce schimbări în acest sistem, deoarece problemele cu care acesta se confruntă nu reies din Legea cu privire la procuratură, ci din Codul de procedură penală. Acolo trebuiau operate modificări. Noi am redus toate problemele la o singură întrebare privind modalitatea de alegere a procurorului general. Noi am avut procurori generali independenți și în perioada în care erau aleși de Parlament. Eu am lucrat la procuratură 21 de ani. Faptul că modificarea modalității de alegere a procurorului general ar putea reforma sistemul este o iluzie. La noi reformele au loc de dragul funcționarilor din sistem.

Europenii și-au dorit de la noi o procuratură independentă, imparțială și eficientă. Nu știu dacă această lege poate asigura aceste lucruri. Totul depinde de factorul uman, de verticalitatea oamenilor care vor fi numiți”.

Vlad Gribincea, președintele grupului de lucru pentru elaborarea Legii cu privire la procuratură:

„Noi legile nu le adoptăm pentru partenerii externi, ci pentru cetățenii R. Moldova. Implementarea legii în mare parte le va reveni procurorilor. Dacă procurorii nu vor dori să se adapteze la noile standarde, atunci problema va trebui soluționată la nivel administrativ. Înțeleg că legea prevede multe schimbări, există rezistență pe interior și, desigur, nu toate inovațiile din lege vor produce efect imediat, dar acesta nu este un motiv să nu începem astăzi.

În strategia de reformare a justiției, doar adoptarea Legii procuraturii este precizată ca indicator pentru obținerea finanțării, după adoptare se consideră că această condiționalitate a fost îndeplinită și se acordă tranșa de finanțare.

Astăzi, cea mai importantă provocare pentru procurori este să accepte structura procuraturii propusă de noua lege și să nu încerce să o redeseneze după modelul vechi. Nu poți avea 150 de procurori în Procuratura Generală”.

***

Din cauza întârzierii adoptării Legii procuraturii, în 2014 R. Moldova a ratat o tranșă de finanțare de 2 milioane de euro din partea Uniunii Europene. Banii erau prevăzuți în cadrul strategiei de reformare a justiției.

***

Cu doar două zile înainte de adoptarea în lectură finală a Legii procuraturii, un grup de deputați din coaliția de guvernare au încercat să introducă modificări în proiectul legii care ar fi dat peste cap conceptul acesteia și ar fi compromis reformarea instituției. Deputații au renunțat la amendamentele „nocive” abia după intervenția diplomaților occidentali.

Zece noutăți ale noii Legi cu privire la procuratură

1.Din competențele Procuraturii au fost excluse cele ce țin de domeniul non-penal, fiind exclusă participarea acestora în procese civile, cu excepția celor care derivă dintr-o infracțiune;

2.Va fi majorat substanțial numărul de consultanți ai procurorilor, de la 42 de persoane, în prezent, până la 180 de persoane.De asemenea, va fi majorat și numărul de funcționari publici și de personal tehnic în cadrul procuraturilor;

3.În cadrul procuraturilor specializate vor activa constant ofițeri de urmărire penală, ofițeri de investigații și specialiști care vor fi detașați pe un termen de cinci ani de la alte instituții;

4.Va fi creat Registrul candidaților pentru suplinirea funcțiilor vacante cu includerealistei candidaților la funcțiile vacante de procuror, a listei procurorilor care solicită transferul la o altă procuratură și a listei procurorilor care solicită promovarea;

5.Toți candidații la funcția de procuror, la transfer sau promovare vor fi supuși unor teste de integritate complexe;

6.Un procuror-șef teritorial sau de subdiviziune nu va putea deține mai mult de două mandate consecutive.

7.Procurorii nu vor avea dreptul să desfășoare o activitate de întreprinzător sau o activitate comercială direct ori prin persoane interpuse;

8.Procurorii în privința cărora există proceduri disciplinare nu vor putea depune cereri de demisie din sistem până la emiterea hotărârii pe cauza disciplinară;

9.În termen de un an de la data aplicării sancțiunii disciplinare, procurorul nu va putea fi promovat și nu va putea beneficia de nicio măsură de încurajare;

10.În ședințele de judecată, procurorul va fi obligat să poarte mantie.

Acest articol este finanţat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.