CAMPANIE // „Mamelor, alăptați!”

Semnal de alarmă // În Republica Moldova, doar patru copii din zece primesc lapte matern în primele cinci luni de viață, arată datele UNICEF pentru anul 2013

Din comoditate, frică, emoții și alți zeci de factori, mamele moderne renunță să își mai alăpteze copiii, preferând sticluțele cu lapte praf. 60 la sută din copii sunt crescuți exclusiv pe înlocuitori ai laptelui matern, o alternativă doar în cazuri excepționale. UNICEF și Organizația Mondială a Sănătății recomandă mămicilor să se întoarcă la practica naturală a alăptării. În perioada 1-7 august, la nivel internațional se desfășoară „Săptămâna Alăptării”, iar peste tot în lume diferite organizații încearcă să atragă atenția asupra importanței hrănirii la sân a copiilor.

Sticla cu lapte praf

Irina Gherasimenco este o mămică din Chișinău care are o fetiță de 10 luni – Amelia. Este contabilă de meserie, dar spune că nu vrea să revină la muncă prea curând, pentru că ține să aibă grijă personal de educația copilului. „Suntem un tot întreg, iar asta se datorează, probabil, alăptării”, spune Irina. Era adepta alăptării încă înainte de a rămâne însărcinată. „Mama mea m-a hrănit la sân până la un an, dar în acele timpuri nu era o normă să alăptezi mai mult. Iată de ce eu am acum tot suportul ei”, povestește tânăra mamă. „Pentru ca să alăptezi cu succes, ai nevoie de susținerea familiei, dar cel mai mult contează dorința mamei”, explică Irina. Tânăra crede că prima lună este una grea pentru mămici, iar stresul și jocul hormonilor sperie multe femei. „Din experiența mea, pot să vă spun că la maternitate puteți să nu fiți ajutate. Totul depinde de circumstanțe. Iar ca să evitați sticla cu lapte praf, insistați ca să hrăniți natural”, spune Irina, care crede că odată ce „testează” laptele praf, copilul nu va mai vrea să accepte sânul matern.

„Să alăptezi este minunat!”

Irina povestește că a avut și ea anumite probleme cu alăptarea copilei sale. „A stat câteva zile departe de mine, iar eu o puteam hrăni doar o singură dată pe zi. Ce făceam era să scurg sânul și îi duceam sticluța în secția de reanimare. Dacă nu reușeam să scurg laptele, fetița mea era hrănită suplimentar cu lapte praf. Bine că totul a durat doar câteva zile”, rememorează mama. Irina spune că atunci când și-a luat fetița în salon, a început „o muncă comună”. „Aveam mai mult lapte decât era necesar. Pieptul era tare și aveam febră”, își amintește Irina. Pentru că nu a putut să găsească o soluție pentru surplusul de lapte pe care îl avea, Irina a apelat la un consultant în lactație – Olga Gutium. „Mi-a dat sfaturi, iar în trei zile, totul a revenit la normalitate. De atunci, alăptarea este o satisfacție pentru întreaga familie, pentru că soțului meu îi place să vadă cum fetița mănâncă cu poftă. Să alăptezi este minunat”, spune Irina.

Hrana „de aur” pentru copil

„Din păcate, alăptatul nu este acum o normă, ci o excepție. Iar explicația e simplă: există o varietate mare de amestecuri de lapte praf, mamele nu înțeleg pe deplin importanța laptelui matern, iar cei dragi nu le susțin. Mamelor, alăptați! Natura a prevăzut totul, nu mergeți împotriva ei”, îndeamnă Irina toate femeile. Alăptatul aduce beneficii enorme sugarului. Potrivit UNICEF, laptele matern reduce riscurile apariției multor infecții și asigură o creștere armonioasă. Alăptarea reduce mortalitatea infantilă și ajută copilul să se refacă rapid după boală.

Și Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă hrănirea exclusivă la sân a bebelușului cel puțin în primele șase luni de viață. Specialiștii spun că alăptatul este vital pentru creșterea copilului. Laptele de mamă conține proteine, acizi grași, glucide, vitamine (A, D, E) și oligoelemente (fier, zinc, cupru și iod).

Consilieri în alăptare

Anual, se nasc circa 136 de milioane de copii, dintre care doar 33% sunt hrăniți prin alăptare. Dacă în R. Moldova patru din zece copii primesc laptele matern, în România situația este jalnică. Potrivit ultimelor statistici, doar 12% din copiii născuți sunt alăptați, iar aceste date plasează țara vecină printre codașe în Europa. Pentru a veni în sprijinul mamelor, consilierii în alăptare fac adesea consultări pentru a le ajuta să depășească incomoditățile și să-și țină cât mai mult copilul la piept. În Chișinău, am găsit-o pe Olga Gutium, mamă a trei copii, care a trecut și ea prin experiența „alăptării de scurtă durată”. Olga a identificat o organizație rusească interregională a consultanților în alăptare și a finalizat niște cursuri specializate de alăptare. Femeia oferă acum consultații mămicilor și spune că a ajutat multe femei să alăpteze mai ușor. Organizația pe care o conduce, Asociația Consultanților în Alăptarea Naturală, pregătește consultanți în lactație și ajută mamele să își hrănească natural copiii. Toate consultațiile online și cele la telefon sunt gratuite.

Un proces natural

„Este o publicitate extrem de agresivă a producătorilor de substitut de lapte matern. Multe femei primesc sticla cu lapte praf încă din maternități. E adevărat că sunt situații când e necesară suplimentarea hranei, dar asta trebuie făcută corect, astfel încât copilul să nu refuze alăptarea”, explică Olga Gutium. „Alăptarea la sân nu înseamnă ceva „mai bun” sau „mai rău”. Este pur și simplu na-tu-ral. Natura a adaptat alăptarea pentru cerințele copilului, e o verigă dintr-un lanț mare: conceperea, sarcina, nașterea, alăptarea. Nu e doar hrană și apă. Înseamnă să comunici cu copilul, e un proces unic, atât emoțional, cât și fizic. Ascultați-vă inima de mamă, ascultați-vă copilașul și veți reuși să alăptați”, recomandă consilierul în lactație.

„Îndrăznesc să alăptez”

Primul documentar despre revoluția mamelor din România, care au reînvățat să își alăpteze copiii, este prezentat acum în mai multe orașe din țara vecină. Acesta încurajează mamele să se informeze, să apeleze la consilieri în lactație și să nu recurgă la alimentația artificială, dacă nu există o indicație medicală clară. Documentarul este susținut de dr. Ana Culcer, medic primar în neonatologie și pediatrie, care încearcă să demonteze mituri, să dezbată drepturile femeilor, așa cum sunt ele înțelese în sistemul sanitar românesc. Documentarul a provocat dezbateri și a iscat controverse. Autorii planifică să aducă filmul pentru o proiecție și la Chișinău.