Mai mulți angajați la Președinție, Parlament, Guvern și Curtea Constituțională: Secretarii generali ai acestor instituții vor avea cabinete separate

Președintele, premierul, șeful Parlamentului, dar și cel al Curții Constituționale vor avea mai mulți subalterni.

Deputații se pregătesc să modifice Legea cu privire la statutul personalului din cabinetul persoanelor cu funcții de demnitate publică, astfel încât secretarul general al Aparatului președintelui Republicii Moldova, secretarului general al Parlamentului, secretarului general al Guvernului și al președintelui Curții Constituționale să aibă cabinete separate.

Alte modificări legislative, care ar urma să fie votate în prima lectură de către Parlament, prevăd ca funcția de conducător al unei autorități administrative din subordinea ministerului să fie funcție de demnitate publică. În prezent, aceasta este funcție publică de conducere. De asemenea, se propune ca funcția de adjunct al conducătorului să fie modificată din funcție publică de conducere în funcție publică de conducere de nivel superior, ceea ce înseamnă și salarii mai mari.

Totodată, autoritățile intenționează să instituie corpului de rezervă al funcționarilor publici. Drept urmare, funcționarii publici care au demisionat sau au fost eliberați vor avea posibilitatea de a accede din nou în funcția publică fără a participa la concurs.

O altă prevedere a proiectului se referă la reducerea, până la trei luni, a perioadei de probă pentru funcționarul public debutant. De asemenea, va exista posibilitatea de a extinde cu trei luni perioada de probă, la decizia șefului subdiviziunii din care face parte funcționarul public debutant, în baza rezultatelor evaluării activității.

O altă noutate este faptul că absolvenții programului de stagii plătite în serviciul public cărora li s-a acordat calificativul „foarte bine”, dar care nu au fost propuși spre numire într-o funcție publică de execuție vor fi incluși în corpul de rezervă al stagiarilor pe o perioadă de 12 luni de la eliberarea certificatului de stagiu.

„Nu poate fi numită în funcție de demnitate publică persoana care are antecedente penale nestinse pentru infracțiuni săvârșite cu intenție, precum şi persoana care are antecedente penale stinse pentru săvârșirea infracțiunilor contra bunei desfășurări a activității în sfera publică, inclusiv dacă fost absolvită de răspundere penală printr-un act de amnistie sau de grațiere”, mai prevede proiectul de lege care urmează a fi dezbătut de către deputați în ședința în plen a Parlamentului.