Localitățile din România ar putea atrage în proiecte europene nu numai satele moldovenești de la graniță, așa cum se întâmplă acum: „Ne dorim să implementăm programe acolo unde există ÎNFRĂȚIRI”

Localitățile din R. Moldova care au semnat acorduri de înfrățire cu cele din România ar putea implementa împreună proiecte mari de infrastructură pe bani europeni.

Prim-vicepreședinta Asociației Comunelor din România (ACoR), primarul comunei Cumpăna, județul Constanța, Mariana Gâju, i-a solicitat recent, la Bruxelles, lui Karl-Heinz Lambertz, președintele Comitetului European al Regiunilor, anularea obligativității legale de realizare a proiectelor doar în localitățile de la granița celor două state românești, așa cum se întâmplă astăzi.

„Ne dorim să implementăm aceste programe acolo unde există înfrățiri între localitățile din România și Republica Moldova, să se mărească numărul proiectelor care să fie accesate în vederea realizării unei infrastructuri educaționale, de sănătate, dar și a infrastructurii mari, cum ar fi canalizarea, alimentarea cu apă sau drumurile”, a declarat Mariana Gâju, citată de un comunicat al Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM).

Primarul comunei Cumpăna, Mariana Gâju, este unul dintre cei mai aprigi susținătorii ai Republicii Moldova în cadrul instituțiilor europene. La inițiativa doamnei Gâju, în fiecare vară, zeci de copii din R. Moldova merg la mare în România, fiind cazați la Cumpăna.

„Crezul meu este că locul Republicii Moldova este în Uniunea Europeană. Astfel ar putea să se grăbească pașii descentralizării, pașii instaurării unei democrații reale, instituțiile din Republica Moldova să devină instituții europene. În același timp, ar putea să se schimbe tot ceea ce înseamnă politică socială pentru cetățenii R. Moldova, ar putea să se creeze o punte de legătură reală între statele Uniunii Europene și Republica Moldova”, este convinsă Mariana Gâju.

Prim-vicepreședinta Asociației Comunelor din România susține că românii vor fi împliniți în momentul în care R. Moldova va adera la UE.

„Republica Moldova ne are pe noi, suntem țări-surori și suntem insistenți în a realiza această aderare a R. Moldova la UE. Este firesc, vorbim de anul Centenarului 2018, vorbim de lupta pe care înaintașii noștri au dus-o pentru ca Basarabia să se unească cu România. Noi, astăzi, cum să nu avem obligația să facem același lobby, avantajele noastre fiind prezența de 10 ani în Uniunea Europeană. Noi vom fi împliniți în momentul în care vom vedea acest vis al Republicii Moldova realizat”.