Lege CONTROVERSATĂ aprobată de Guvern. Va sufoca independența procurorilor

ANTIREFORMĂ // O inițiativă promovată de Ministerul Justiției este dur criticată de experți și calificată drept o „absurditate”, care contravine noii Legi a procuraturii

Procurorii din R. Moldova ar putea fi lipsiți de dreptul de a relua urmărirea penală, dacă anterior a fost clasată o cauză sau persoana a fost scoasă de sub urmărire penală. Această atribuție îi va reveni exclusiv judecătorului de instrucție. Un proiect pentru modificarea Codului de procedură penală a fost aprobat de Guvern pe 4 mai curent și urmează să fie dezbătut de Parlament.

În timp ce experții dau alarma că documentul contravine noii Legi a procuraturii, așteptată de atâta timp în R. Moldova și cerută de partenerii externi de dezvoltare, prin care procurorilor li s-a promis o independență totală în activitate, Ministerul Justiției motivează că documentul apără interesele cetățenilor și nu va mai permite procurorilor să facă abuzuri și „să reînceapă urmărirea penală oricând și în lipsa unor temeiuri clar definite”, argument invocat în nota informativă a documentului avizat de Cabinetul de miniștri.

Specialiștii din acest domeniu nu văd logica schimbărilor promovate de Ministerul Justiției și susțin că, astfel, dosarele penale vor fi tergiversate și mai mult în instanțele de judecată, iar suspiciunile de corupție vor crește.

Sămânța de la Curtea Constituțională

Modificarea legislativă a fost gândită de Ministerul Justiției, după ce Curtea Constituțională (CC) a decis, la 14 mai 2015, că un alineat din Codul de procedură penală este neconstituțional. Sesizarea la CC a fost depusă de Curtea Supremă de Justiție, care voia să clarifice un litigiu aflat pe rol la Judecătoria Cimișlia.

Neclaritățile au apărut după ce prim-adjunctul procurorului general de atunci, Andrei Pântea, a decis să fie reluată urmărirea penală în cazul unui cetățean cercetat, la începutul anului 2012, pentru că a condus mașina în stare de ebrietate și a refuzat să treacă testul la alcoolemie. La 9 aprilie 2012, procurorul raionului Cimișlia a încetat urmărirea penală pe numele bărbatului, motivând că „lipsesc elementele infracțiunii”.

Ordonanța acestuia a fost anulată în 2014 de Andrei Pântea, invocându-se „vicii fundamentale și neelucidarea în volum deplin a circumstanțelor care au importanță pentru justa soluționare a cauzei”. Avocatul bănuitului a considerat că a fost încălcat termenul legal de un an în care putea fi anulată ordonanța procurorului din Cimișlia.

Chiar dacă reprezentanții Președinției, Guvernului, Parlamentului și Procuraturii Generale au prezentat Curții Constituționale opinii în care explicau că „reluarea urmăririi penale în asemenea circumstanțe este conformă legii și normelor constituţionale”, magistrații de la CC au decis contrariul, argumentând că statul trebuie „să protejeze persoanele și societatea de abuzurile persoanelor învestite cu atribuții de cercetare a infracțiunilor, astfel încât nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală și condamnată, iar cei care au săvârșit infracțiuni să fie pedepsiți potrivit vinovăției lor”.

Curtea a reiterat că nimeni nu poate fi urmărit sau pedepsit penal de două ori pentru aceeași faptă.

Competențe exclusive pentru judecătorii de instrucție

La un an de la decizia Curții Constituționale, Ministerul Justiției propune ca reluarea urmăririi penale să fie dispusă exclusiv de către judecătorul de instrucție, la demersul procurorului și doar atunci „când apar fapte noi, recent descoperite, ori când un viciu fundamental a afectat hotărârea respectivă”.

Deși proiectul de modificare a legislației a fost supus dezbaterilor publice și a fost dur criticat de specialiști, Ministerul Justiției l-a înaintat totuși spre aprobare Guvernului.

Președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru, a declarat pentru Ziarul NAȚIONAL că structura pe care o conduce nu a dat un aviz acestei legi.

„Poate s-au expus alți colegi de la Procuratura Generală, dar sunt sigur că avizul nu putea fi unul pozitiv”, a punctat Roșioru.

„Mi se pare o absurditate să pasezi mingea în terenul judecătorului. Mă întreb atunci care a fost logica grupului de lucru care a muncit la noua Lege a procuraturii, care prevede că există o singură treaptă de control ierarhic și procurorul trebuie să aibă o independență totală? Aceste două legi se bat cap în cap”, a adăugat indignat Roșioru.

„Pe cine trebuie o să-l bage la dubă”

Pe de altă parte, experții atenționează că în spatele noii legi ar putea exista interese ascunse ale actualei guvernări, care se asigură că „protejații” săi vor rămâne în libertate, dacă ulterior se va stabili că au încălcat legea, dar nu au fost trași la răspundere în timp util. Judecătorii de instrucție vor putea fi ușor influențați pentru a nu-și da acordul pentru reînceperea urmăririi penale în diverse dosare și vor fi ca un „paravan” în fața procurorilor care vor descoperi nereguli în anchetele penale mai vechi, care au fost clasate.

„Pe cine „trebuie” ei o să-l bage la dubă, iar pe cine nu trebuie - nu. Actualmente, nici procurorul, nici judecătorul de instrucție nu sunt și nici nu vor fi în stare să garanteze respectarea drepturilor omului în procedură penală. La noi justiția, practic, nu există. Procesul penal este grav afectat de arbitrarietate. Legea nu se aplică corect. Banal, dar judecătorii nu studiază dosarele. Situația a devenit extraordinar de gravă și din cauza corupției. Drepturile fundamentale s-au transformat în niște privilegii care costă bani”, a opinat Stanislav Pavlovschi, fost procuror şi ex-judecător la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului din partea R. Moldova.

Practica României, drept exemplu

Expertul mai spune că modificarea propusă de Ministerul Justiției avea șanse să fie lăudată, în cazul în care era executată altfel, după modelul din România.

„În fond, ideea este bună, dar executarea șchiopătează. Competențele judecătorului de instrucție trebuie divizate după modelul românesc. Peste Prut sunt judecători pentru drepturile omului și judecători din camera preliminară. Iată așa trebuie de făcut și la noi”, a adăugat Pavlovschi.

Tergiversare în instanțe

O altă problemă invocată de specialiști, care ar putea apărea odată cu aprobarea noii legi, este tergiversarea dosarelor în instanțele de judecată.

„Nu sunt de acord cu noile norme din mai multe considerente. În primul rând, aceasta este o influență asupra organului de urmărire penală, iar în al doilea rând - se încep tergiversările. Cât de greu se va expune un judecător de instrucție vizavi de legalitatea solicitării procurorului? Magistratul are multe atribuții”, afirmă și avocatul Gheorghe Amihalachioaie, fost președinte al Uniunii Avocaților.

„Problema se rezolvă mult mai ușor în cadrul Procuraturii unde este dosarul. Avantajul procurorilor este timpul. Nu putem să-i excludem din joc pe procurorii ierarhic superiori. Dacă competențele acestora vor fi preluate exclusiv de judecătorii de instrucție, trebuie mărit numărul judecătorilor în instanțe. Altfel nu scăpăm de această gravă problemă din justiție - tergiversarea dosarelor”, a spus în concluzie președintele Consiliului Superior al Procurorilor, Mircea Roșioru.

Precizăm că proiectul Ministerului Justiției ce prevede limitarea competențelor procurorilor la reluarea urmăririi penale urmează să fie dezbătut de comisiile de specialitate ale Parlamentului, iar ulterior să fie votat de deputați în două lecturi, pentru a intra în vigoare.

Acest articol este finanţat de un grant oferit de Departamentul de Stat al SUA. Opiniile, constatările şi concluziile din articol aparţin autorului şi nu le reflectă neapărat pe cele ale Departamentului de Stat al SUA.