Stiri

Istorie // 27 august 1991. Pașii lui Victor Pușcaș

Politică 31.08.2013 09:33 Vizualizări

4549

Istorie // 27 august 1991. Pașii lui Victor Pușcaș

De la stânga la dreapta: Mircea Snegur, Victor Puș

Ziua Independenței // Deputații Parlamentului ’90 au votat nominal și unanim, au servit câte o cupă de șampanie și au plecat triumfători în PMAN

Victor Pușcaș, fostul președinte al Curții Supreme de Justiție și al Curții Constituționale, ocupa, pe 27 august 1991, funcția de vicepreședinte al Parlamentului. Domnia Sa știe cum a obținut „certificatul de naștere” R. Moldova, fiind implicat în toate acțiunile vremii.

Guvern în exil

„Pregătirile către Independență au început cu mult înainte de 27 august 1991. Încă din anii ’88-’89, dar și de pe vremea deportărilor, foametei organizate, colectivizărilor forțate. În inimile multora exista tendința de renaștere națională. Ne amintim că a fost adoptată și Declarația de Suveranitate pe 31 august 1989 unde au fost punctate cele mai importante lucruri.

Declararea independenței R. Moldova a fost catalizată de evenimentele de la Moscova din 19 august 1991. În acea zi, la ora 10.00, a fost convocat prezidiumul Parlamentului care a ajuns la concluzia că totuși aceasta este o lovitură de stat. Ion Hadârcă a anunțat la radioul național, la ora 14.00, despre lovitura de stat de la Moscova. Tot atunci, a fost creat un guvern care a plecat în exil în România, în frunte cu Ion Hadârcă, în caz dacă noi vom fi ocupați de către Armata a 14-a rusească din Transnistria.

Au blocat intrările în Chișinău

Tot atunci a fost începută pregătirea Declarației de Independență. Prea puțini cunosc faptul că, în noaptea de 19 spre 20 august, toate intrările în Chișinău au fost blocate cu plăci din beton. Oamenii au făcut-o, se adunau în PMAN mulți oameni din toate raioanele. Președintele țării Mircea Snegur, președintele Parlamentului Alexandru Moșanu, premierul și noi tot ceilalți eram în clădirea Guvernului și chiar se vorbea că, dacă vom fi atacați, să fie înarmată populația pentru a opune rezistență.

Spre bucuria tuturor, aceasta nu s-a întâmplat, de aceea s-a început pregătirea pașnică pentru proclamarea independenței. Eu nu m-am ocupat de pregătirea textului Declarației de Independență, s-au ocupat alți deputați cum ar fi Valeriu Matei, Vasile Nedelciuc și alții. Eu am fost numit în fruntea comisiei parlamentare care investiga dacă cineva dintre moldoveni a fost implicat în organizarea puciului de la Moscova. Tot atunci a fost interzis Partidul Comunist pe teritoriul R. Moldova.

Șase-șapte proiecte ale Declarației de Independență

Știm că Ucraina și-a declarat independența pe 24 august. Pentru noi acest lucru era foarte important, fiindcă existau anumite temeri. Noi, o țară mică, nu aveam armată, nu aveam cu ce ne apăra.

Au fost câteva proiecte ale Declarației de Independență, vreo șase-șapte la număr, care au fost discutate în ajun la ședințele prezidiumului Parlamentului. Care era mai scurtă, care mai detaliată. Erau și mai mulți autori. Totuși, până în ajunul zilei de 27 august, proiectul Declarației a fost pregătit și chiar discutat într-o ședință mai largă a deputaților, s-au discutat toate aspectele. Ideea era de unitate a tuturor moldovenilor. În declarație există noțiunea de moldoveni, nu de români. Renașterea națională a moldovenilor. Am evitat multe discuții din ziua adoptării, fiindcă am dezbătut documentul înainte. Da, lasă să fie limba română, fiindcă e una și aceeași limbă, denumirile sunt diferite. Cu aceasta s-a împăcat majoritatea în Parlament. De aceea, noi eram convinși că pe 27 august Independența va fi adoptată.

Un vot „Pro”, spus pe un ton apăsat

Declarația de Independență a fost adoptată unanim în Parlament de către cei 278 de deputați prezenți în Parlament. Nominal. Vreau să spun, cu mare bucurie a fost adoptată. Când mi-a ajuns rândul la microfon, am spus: „Pro!”. Apăsat. După aceea, îmi amintesc și acum, eram așteptați în hol de câte o cupă de șampanie.

În jurul Palatului Republicii era foarte multă lume, aștepta proclamarea Independenței. Și când s-a auzit că este adoptată Declarația de Independență, o bucurie nemaipomenită domnea în stradă. Împreună cu conducerea republicii, însoțiți de lumea de afară, ne-am dus împreună în Piață unde s-a desfășurat un miting, poate cel mai grandios din viața R. Moldova.

La ședința Parlamentului nu au fost niciun fel de discuții. Pe toți îi interesa faptul că R. Moldova va fi independentă, adică va câștiga posibilitatea de a-și hotărî toate problemele interne și externe fără ingerința altor țări sau forțe din exterior.

R. Moldova a fost recunoscută la nivel internațional. Independența R. Moldova este necesară pentru toți și ireversibilă, fiindcă este apărată atât de dreptul intern, de Constituție, cât și de cel internațional.

În Piață, în față erau liderii R. Moldova – președintele, spicherul, premierul. Eu nu eram în primele rânduri, dar eram acolo, în fața mulțimii.

În stradă era euforie. A fost un miting zgomotos.

Independența, un „da” șovăitor

Suntem noi astăzi independenți? Nu poate fi vorba de un „da” ferm, dacă noi nu controlăm frontiera cu Ucraina pe întreg segmentul de frontieră.

Destrămarea politică a URSS a fost cu mai puține urmări decât destrămarea economică. Așa a fost încurcată economia, că un detaliu se făcea la Chișinău, altul la Kuibîșev, al treilea - în țările îndepărtate.

Noi am început în anii ’90 totul de la zero. Ce aveam noi la etapa Independenței? Probleme destul de mari. Am pornit reforma judiciară și de drept, apariția sistemului bancar, fiscal, reforma funciară, în învățământ, în sănătate. Bani nu erau și nu avem nici până astăzi. Și de aceea există probleme.”

Raisa Lozinschi

Autor: Ziarul National

Prietenii tăi merită să știe ASTA!