Iran amenință să lovească ținte americane din Europa dacă Trump escaladează conflictul. Bulgaria și Cipru, pe lista potențialelor ținte, NATO promite apărarea aliaților

Iranul ia în calcul atacarea unor ţinte militare americane din Europa în cazul în care Donald Trump va escalada conflictul, în timp ce Teheranul caută modalităţi de a mări miza confruntării, au declarat persoane apropiate regimului. Ca reacţie la aceste informaţii, NATO a transmis că este pregătită să facă faţă oricărei ameninţări şi „va face întotdeauna ceea ce este necesar pentru a-şi apăra toţi aliaţii”.

Două surse din interiorul regimului au precizat că forţele iraniene au evaluat varianta lovirii unor obiective americane din ţările din sud-estul Europei, precum Bulgaria. Aceasta a aprobat luna trecută utilizarea bazei aeriene Bezmer pentru avioanele americane de realimentare, fapt care, susţin sursele, o poate transforma într-o ţintă.

Ciprul, unde în luna martie o bază aeriană britanică a fost lovită de o dronă, este de asemenea luat în calcul printre ţintele potenţiale pentru represalii în cazul unei noi ofensive americane, a menţionat una dintre surse.

Conform aceloraşi informaţii, forţele iraniene au analizat separat şi scenariul atacării cablurilor submarine de fibră optică din Strâmtoarea Ormuz, dacă tensiunile ar escalada.

Ameninţările descrise ilustrează starea de spirit tot mai sfidătoare din Teheran. Mulţi membri ai regimului cred acum că reluarea războiului nu mai este o chestiune de „dacă”, ci doar de „când”.

Răzbunarea Iranului ar depinde de acţiunile Washingtonului, susţin sursele. Una dintre ele afirmă că regimul pregăteşte un plan de extindere a conflictului în cazul în care Trump şi-ar pune în aplicare ameninţările repetate de a ataca infrastructura iraniană. Luna trecută, preşedintele SUA declara că Washingtonul va distruge un pod sau o centrală electrică iraniană de fiecare dată când Republica Islamică va ataca o navă în strâmtoare.

O a doua sursă insistă că Iranul nu va impune „nicio limită” reacţiei sale în cazul unei agresiuni americane. „Dacă SUA vor merge prea departe, Iranul se va apăra cu orice preţ, va depăşi graniţele regiunii şi va lovi şi Europa”, a spus persoana respectivă.

IRANUL MĂREŞTE RAZA DE ACŢIUNE

Negocierile pentru redeschiderea strâmtorii au ajuns în impas. În acest context, liderul suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, a numit săptămâna trecută susţinători ai liniei dure în poziţii cheie din domeniul securităţii şi al armatei. Marţi, Trump a declarat că „nu au loc şi nu sunt programate discuţii sau negocieri” cu Teheranul.

Gărzile Revoluţiei Islamice, alături de alţi comandanţi militari, au avertizat că într-un nou conflict de mare amploare Iranul va depăşi strategia anterioară, bazată pe atacarea obiectivelor militare americane, a instalaţiilor energetice şi a altor infrastructuri din Orientul Mijlociu. Regimul ar putea trece la ţinte aflate la distanţe mult mai mari.

Luna trecută, Gărzile Revoluţiei au ameninţat Marea Britanie în legătură cu utilizarea de către SUA a bazelor militare britanice, afirmând că „orice bază folosită pentru a lansa un atac asupra teritoriului iranian va fi considerată o ţintă legitimă”.

CE EFICIENŢĂ AR AVEA ATACURILE?

Sidharth Kaushal, cercetător la think-tank-ul Royal United Services Institute (RUSI) din Londra, descrie ameninţarea reprezentată de rachetele iraniene asupra ţintelor din Europa şi din alte regiuni drept „reală, dar limitată”.

Iranul ar putea folosi rachete balistice cu rază medie de acţiune, precum seria Shahab, împotriva obiectivelor americane din sudul şi sud-estul Europei. Totuşi, Kaushal subliniază că aceste rachete ar avea dificultăţi majore în a provoca daune semnificative la distanţe mai mari.

Expertul mai spune că pot fi lansate şi rachete mai puternice, însă acestea ar trebui să transporte o încărcătură utilă mai uşoară pentru a ajunge suficient de departe, ceea ce ar reduce considerabil pagubele. De aceea, el sugerează că „ar fi mai eficient pentru ei să acţioneze prin intermediari”, inclusiv prin grupări militante precum miliţiile şiite din Irak, Hezbollah din Liban sau mişcarea houthi din Yemen.

Iranul şi-a demonstrat deja disponibilitatea de a ataca ţinte îndepărtate. În săptămânile de după declanşarea războiului de către SUA şi Israel în februarie, Washingtonul a acuzat Teheranul că a lansat mai multe rachete către Diego Garcia, o bază militară comună a SUA şi Regatului Unit din Oceanul Indian, aflată la circa 4.000 km distanţă. Niciuna dintre rachete nu şi-a atins ţinta.

Turcia a anunţat în martie că sistemele de apărare aeriană ale NATO au interceptat mai multe rachete balistice lansate din Iran. În aceeaşi lună, baza aeriană britanică din Akrotiri, Cipru, a fost lovită de o dronă. Oficialii occidentali au afirmat atunci că bănuiau că este vorba de o dronă iraniană operată de forţe regionale aliate, nu de Teheran în mod direct.

AVERTISMENT PENTRU EUROPA

Sursele din interior au arătat că atacul de luna trecută asupra bazei americane din Iordania, soldat cu moartea a trei militari americani, a fost cel mai precis atac de lungă distanţă lansat până acum de Republica Islamică. Acesta ar demonstra capacitatea Iranului de a lovi ţinte aflate mai departe. „Acesta a fost, de asemenea, un mesaj adresat Europei: poate fi ţinta rachetelor, aşa că ar trebui să ştie de partea cui trebuie să se situeze în acest război”, a spus prima sursă. „O greşeală foarte gravă, cum ar fi lovirea infrastructurii noastre, ar putea face ca războiul să depăşească graniţele regiunii şi să ajungă în Europa”, a avertizat aceeaşi sursă.

Un memorandum de înţelegere semnat în iunie între SUA şi Iran a eşuat luna trecută, după ce Teheranul a atacat nave în strâmtoare. Cele două părţi s-au acuzat reciproc de încălcarea acordului provizoriu, ceea ce a dus la o serie de lovituri de răspuns şi la impunerea unei noi blocade americane asupra porturilor iraniene.

Săptămâni întregi de eforturi diplomatice nu au reuşit să producă un progres decisiv pentru redeschiderea căii navigabile şi reluarea negocierilor privind un acord mai amplu de încetare a războiului. Între timp, Trump a devenit tot mai frustrat de acest impas prelungit.

Douglas Barrie, de la Institutul Internaţional pentru Studii Strategice, consideră că tentativele de atac asupra insulei Diego Garcia din acest an indică faptul că Iranul dispune de arme cu rază de acţiune mai mare de 2.000 km. „Câte dintre acestea deţin efectiv este o altă întrebare, iar dacă ar fi dispuşi sau nu să folosească chiar şi câteva dintre ele pentru a face un fel de declaraţie grandioasă rămâne o întrebare deschisă”, apreciază expertul. „Riscul este ca rachetele să eşueze sau să fie doborâte, aşa că ce ar avea de câştigat? Cu cât raza de acţiune este mai mare, cu atât este mai greu să fii cu adevărat precis”, subliniază Barrie.

RADICALII LA PUTERE

În interiorul regimului iranian există voci care se tem că Teheranul îşi joacă prea tare cartea. Mulţi susţinători ai liniei dure cred că SUA nu sunt de încredere în privinţa aplicării unui eventual acord şi că Iranul trebuie să impună un cost mai mare Washingtonului, pentru a se asigura că acesta îşi respectă obligaţiile din orice înţelegere finală.

Printre aceşti duri se numără Mohsen Rezaei, fost comandant al Gărzii Revoluţiei, numit de Khamenei săptămâna trecută în funcţia de şef al securităţii naţionale. Analiştii iranieni interpretează această numire ca pe un semnal că personalităţi precum Mohammad Bagher Ghalibaf, principalul negociator al ţării, au fost puse temporar în plan secund, în condiţiile în care perspectivele unui acord durabil par tot mai sumbre.

Iranul „transmite un mesaj clar: dacă nu ajungeţi la un acord cu Ghalibaf, va trebui să negociaţi cu Rezaei”, a declarat a doua sursă din interior. „Mesajul este: «Nu te enerva, pentru că eu sunt mai nervos decât tine»”, a explicat aceasta.