INTERVIU // Singurul combatant din România care a participat la războiul din Transnistria: „Veteranii îi știu bine pe ruși, au informații din teren, sunt mai români decât oricare dintre cei cu care ar trebui să vorbească”


Scriitorul Marius Marian Șolea din România este singurul combatant de peste Prut care a luptat în linia întâi a războiului din Transnistria în anul 1992.
Într-un interviu pentru cotidianul.ro, Marius Marian Șolea povestește cum a ajuns pe front și deplânge situația în care au ajuns veteranii războiului de la Nistru, ignorați de toate conducerile R. Moldova, majoritatea proruse.
„Acel război a coincis cu o perioadă în care eram foarte preocupat de istorie și cultură, în general. Cu precădere, ale țării mele. Fiind pe finalul adolescenței, cu siguranță că și toate sentimentele pe care le trăiam erau mai intense. Apoi, urmăream cu interes emisiunile despre Basarabia și despre conflictul din Transnistria, realizate de un jurnalist din TVR, Virgil Tatomir. La puțin timp, acesta a murit fulgerător, în urma unui infarct. Ulterior, când eram la Chișinău, am aflat că infarctul a fost cauzat de o substanță ingerată într-una dintre deplasările sale acolo. Și metoda, și substanța respectivă erau clasicizate în spațiul sovietic. Străbunicul care mă crescuse luptase împotriva rușilor în ultimul război mondial, fusese chiar prizonier, evadase, acasă a ajuns mult mai târziu. Poate că au contat și cele povestite de el când eram copil. Basarabenii ne cereau continuu ajutorul, declarau că sunt români, entuziasmul lor pentru a veni lângă țară era enorm”, afirmă combatantul.
CITIȚI și Treizeci de ani de la conflictul armat de pe Nistru: 2022, Anul recunoștinței față de veteranii de război, participanți la acțiunile de luptă pentru apărarea integrității și independenței Republicii Moldova
Marius Marian Șolea a avut, în timpul conflictului militar din Transnistria, statut de voluntar.
„Am pătruns cu greu pe linia frontului, a fost posibil doar alături de alți voluntari, foști luptători ai Uniunii Sovietice în Cuba, respectiv în Afganistan. În prealabil, odată ajuns la Chișinău, încercasem să trec linia frontului în mod oficial, aveam legitimație de jurnalist, colaboram la două ziare locale, din Târgu Jiu”, afirmă acesta.
În același interviu, scriitorul susține că, în ultimii 30 de ani, mulți veterani, ignorați de conducerile de la Chișinău, au fost nevoiți să plece peste hotare.
CITIȚI și PROGRAM NAȚIONAL // 30 de ani de la RĂZBOIUL de la Nistru: Plăci comemorative, școli denumite în cinstea eroilor care și-au dat viața pentru independența R. Moldova sau amenajarea mormintelor celor căzuţi în 1992
„Puterile care s-au succedat la Chișinău s-au temut de ei, i-au izolat, le-au refuzat accesul la locuri de muncă, la posturi de conducere nici nu poate fi vorba. Au fost şi câteva asasinate, mascate în diverse întâmplări. Guvernările au fost în marea lor majoritate proruse. Cei cu răni grave au avut de suferit cel mai mult, nu a existat o asistență reală din partea statului. Există un centru de recuperare pentru cei cu răni grave, însă accesul acolo mai are şi alte criterii decât cele care vin din obiectivitatea unei realităţi. Veteranii unui război știu lucruri care fuseseră ascunse până atunci, au curaj, au atitudine, nu mai sunt ușor de mințit, pot fi respectați de mase”, declară singurul combatant din România la războiul din Transnistria.
Scriitorul Marius Marian Șoleaeste convins că „veteranii din Transnistria îi știu bine pe ruși, au informații din teren, sunt mai români decât oricare dintre cei cu care ar trebui să vorbească”.
Întrebat cum arată armata R. Moldova în această perioadă tensionată, datorată războiului declanșat de Federația Rusă în Ucraina, combatantul a spus că este „nesemnificativă în contextul războiului din imediata ei vecinătate”.
„Au avut câteva parteneriate cu armata noastră, probabil există un început de colaborare și cu forțe din alianța occidentală, dar nu are cum să opună vreo rezistență reală. Fără România sau reacția NATO, nu are sens nici măcar să discutăm despre asta. În plus, comandanții unităților militare de peste Prut sunt foarte mulți fideli Rusiei, câțiva chiar au fost înlocuiți tocmai pentru a fi aduși unii care să dea ordin de a rămâne în cazărmi în cazul unei invazii. Știu bine ce spun, iar în acest moment este o continuă operaţiune de fragilizare a conducerii de la Chişinău, tocmai pentru a nu putea fi exercitată o rezistenţă militară unitară, cu comandă unică”, a detaliat scriitorul.
Ar mai merge astăzi scriitorul Marius Marian Șolea într-un război similar? „Nu. Este exclus. Cu o singură excepție. Tot pentru Basarabia. Nu pentru ce se întâmplă acolo din punct de vedere politic, este un circ total, de altă natură, diferit de circul din dreapta Prutului. Nici pentru că aș mai avea aceeași implicare afectivă, ci strict pentru ce mi-a oferit acel război. De fapt, acolo a fost un fel de naştere. Pentru mine, inclusiv Dumnezeu este basarabean, pentru că acolo, pe pământurile Basarabiei L-am întâlnit”, este răspunsul românului care a apărat integritatea teritorială a R. Moldova cu arma în mâini acum 30 de ani.
Citiți AICI întregul interviu cu scriitorul Marius Marian Șolea











































































