INTERVIU // Deputat PL: „Se întâmplă ce am prevăzut pe 10 ianuarie 2016 – distrugerea Partidului Liberal”

Migrația deputaților dintr-un partid în altul ridică multe semne de întrebare, mai ales că se întâmplă în circumstanțe politice dubioase. În timp ce unii deputați pleacă din fracțiuni dezamăgiți de proiectele politice din care au făcut parte, alții ar fi impuși s-o facă.

Declarația îi aparține deputatului liberal Lilian Carp, fracțiune care a pierdut săptămâna trecută doi membri. Într-un interviu acordat Ziarului NAȚIONAL, Lilian Carp spune că, atunci când a decis să facă alianță cu democrații, Partidul Liberal (PL) a făcut „o greșeală tactică” de la care i se trag astăzi toate problemele.

Mai mult, deputatul este de părere că Partidul Democrat și-ar fi atins obiectivele și din parteneriatul cu socialiștii, iar acum începe „să-și înlăture oponentul”. Prima lecție i-ar fi fost dată președintelui Igor Dodon chiar marți seara. Despre ce anume este vorba, aflați din interviul de mai jos.

Dle Lilian Carp, am văzut ultimele plecări din fracțiunea parlamentară a PL și s-ar putea ca acestea să nu fie ultimele. Dvs. cum comentați ceea ce se întâmplă?

Fiecare vede în felul său cum să facă politică. Sunt unele plecări cu semne de întrebare, nu doar din PL, dar și din alte partide. Pe de altă parte, poate sunt oameni care își doresc să se implice în alte proiecte politice.

Problema este cum pleci dintr-un proiect politic în altul. Pleci din convingere sau pleci convins. Până la urmă, fiecare are viziunile sale politice. Se poate întâmpla că cineva se dezamăgește în proiectul politic în care a fost implicat sau i se schimbă viziunile între timp. Important e să se plece din convingeri sincere și nu împins de anumite circumstanțe.

Fiind în PL, coleg de fracțiune cu cei plecați, ce credeți că i-a determinat să părăsească rândul liberalilor pe Iurie Dârda și Oleg Ogor – convingerile lor sau ale altcuiva?

Unii au plecat împinși de anumite circumstanțe, dar alții au făcut acest pas, fiindcă își doresc altceva.

De ce credeți că anume acum au înțeles acest lucru?

Asta e întrebarea. În general, plecările din fracțiunile parlamentare din ultimul an sunt foarte stranii. Nu sunt ale unor persoane care au declarat franc faptul că vor să se implice în alte proiecte politice, dar ale celor care au făcut-o în anumite circumstanțe politice dubioase.

Dacă ar fi plecat așa cum a plecat în 2007 Vlad Filat din PD, implicându-se în alt proiect politic, este o situație, dar în cazul în care lumea migrează spre centrul puterii, e clar că sunt semne de întrebare.

Este clar că oamenii își doresc să aibă factorul de decizie pentru a rezolva anumite probleme.

Dle Carp, Dvs. sunteți deputat PL, dar, așa cum se întâmplă mai rar în politica din R. Moldova, sunteți destul de critic la adresa liderului de partid. Sursele noastre spun că ați putea fi și dumneavoastră printre cei care ar urma să părăsească fracțiunea parlamentară a liberalilor. Pe când să așteptăm anunțul?

Noi am avut cu dl. Ghimpu mai multe contradicții pe mai multe subiecte, inclusiv discuții cu vocea ridicată, dar în linii generale fiecare a păstrat bunul-simț de a lăsa loc de bună ziua și în situații mult mai grave. PL-ul a trecut prin mai multe crize, inclusiv în 2013, atunci când a fost scos de la guvernare, și viziunea mea a fost alta, dar asta nu a afectat relațiile de mai departe în calitatea mea de membru de partid.

În general, este de dorit ca membrii de partid să nu fie doar oameni care doar ascultă, dar trebuie să fie și oameni care se doresc a fi ascultați. În asemenea mod are loc instituționalizarea partidelor politice. Din păcate, în R. Moldova nu avem partide instituționalizate, ci doar partide închegate în jurul unui lider.

Eu nu voi pleca din fracțiunea PL, fiindcă asta i-ar face plăcere lui Plahotniuc și celor din PD, care își doresc să se audă în Parlament doar două voci – a democraților și a socialiștilor, să nu mai existe alte fracțiuni și să se creeze impresia că în R. Moldova există doar două partide. Dar eu sunt sigur că următorul Parlament va avea o altă componență, alte partide și atunci se va termina și această migrație.

Chiar și în condițiile votului mixt?

Orice sistem are atât părți bune, cât și neajunsuri. Este important să știi cum te poate promova sau cum te poți folosi de un sistem electoral. Eu consider că este posibil și importante sunt organizarea și mobilizarea partidelor de opoziție.

Le-am spus, într-o discuție cu liderii partidelor de opoziție, că, da, planul A este de a anula acele modificări al Codului Electoral, dar planul B este pregătirea de alegeri și acesta trebuie să devină cel mai important. Pentru asta e nevoie de organizare, cu structuri foarte bune în teritoriu. Din ceea ce vedem noi astăzi, partidele de opoziție de dreapta care sunt azi în top nu au, din păcate, structuri bine organizate în teritoriu. Au foarte mult de muncit.

Al doilea lucru pe care trebuie să-l facă partidele de opoziție este să se așeze la masa de discuții ca să aibă o agendă comună la alegerile viitoare.

Experiența statelor vecine a demonstrat că, în pofida anumitor eforturi, sistemul mixt avantajează actorii cu bani și cu resurse administrative...

Da, sunt favorizate două tipuri de partide – cele care au o poziție dominantă, cu susținere masivă în societate, așa cum este Partidul Socialiștilor care are în fiecare raion o susținere de 25 – 27% și asta creează foarte mari probleme partidelor de dreapta. Acestea vor arunca mulți candidați în luptă și, cu votul numai într-un singur tur, ne putem trezi că Partidul Socialiștilor câștigă alegerile la Strășeni, Ialoveni sau în altă parte, acolo unde partidele de dreapta au aproape 80% susținere în total.

Alte tipuri de partide favorizate de acest sistem sunt cele care au resurse administrative și financiare, așa cum le are Partidul Demcrat.

Celorlalte partide nu le rămâne decât să se mobilizeze, să aibă o agendă comună pe anumite circumscripții în funcție de cine este poziționat mai bine, să se susțină reciproc și atunci există șansa celei de-a treia forțe care, chiar dacă nu are multe resurse, dar are factorul uman, să câștige alegerile.

Se discută acum în Parlament despre modificarea legislației în vederea introducerii celui de-al doilea tur la alegeri?

În Parlament nu se discută acum, din păcate, o asemenea modificare, dar la GBC (clădirea în care își are biroul liderul democraților, Vlad Plahotniuc – n.r.) – poate da.

De Carp, să revenim la PL, de ce credeți că i se întâmplă ceea ce vedem acum – rețineri, acuzații, plecări?

Unele plecări sunt legate și de decizia partidului de a intra la guvernare alături de democrați. Din păcate, atunci nu au fost prea mulți împotrivă. Am fost unica persoană care, pe 10 ianuarie 2016, am spus în cadrul Consiliului republican că acest lucru este o greșeală tactică ce va duce la distrugerea PL-ului. Unii care se afirmă acum ca mari lideri de partide spuneau atunci că este „un act de curaj patriotic”. Din păcate, atunci au stat ascunși în tufari, iar acum se dau mari luptători.

Dar și dezamăgirile sunt foarte mari. Lumea, totuși, nu a dorit această alianță cu PD și o parte din transfugii comuniști.

De ce sunt arestări? Fiindcă Partidul Democrat, condus de Plahotniuc, își dorește să consolideze toată puterea politică în mâinile sale, pentru a avea pârghiile administrative la viitoarele alegeri parlamentare.

Dorin Chirtoacă este un exponent al unionismului din R. Moldova și, de altfel, Mihai Ghimpu spune că reținerea sa are legătură cu discreditarea acestui curent din stânga Prutului...

Și nu doar. Chirtoacă a fost primul care a dat o speranță forțelor proeuropene în R. Moldova că putem învinge, prima dată în 2005, apoi în 2007, când a câștigat capitala.

Desigur că s-a bătut în Chirtoacă pentru a-i tăia din acest elan și de a-i diminua importanța lui în viața politică.

Pe de altă parte, a fost necesar ca Dorin Chirtoacă să aibă posibilitatea să conducă echipa într-un proiect politic și cred că lucrurile ar fi arătat astăzi altfel.

De ce Chirtoacă nu a preluat conducerea PL? Acest lucru l-au reproșat mai mulți membri marcanți ai partidului, atunci când au părăsit rândul liberalilor...

Au fost mai multe circumstanțe. În 2010, Mihai Ghimpu era președinte, chiar dacă interimar, al republicii și era absurdă, dar și incorectă decizia de schimbare a liderului.

La următorul Congres se cerea, însă, o schimbare. Nu a fost făcută, pentru că, în primul rând, nu și-a dorit acest lucru însuși Chirtoacă. Lumea a perceput că Dorin Chirtoacă nu dorește să se implice în politica mare, îi este destul municipiul Chișinău. Iarăși o greșeală tactică.

Dle Carp, Dvs. ați fost consilierul primarului Chirtoacă și, din ceea ce vedem, oamenii legii îi impută astăzi o acțiune care urma să se întâmple și alta veche de nouă ani. Este Dorin Chirtoacă o persoană coruptă, așa cum îl cunoașteți Dvs.?

În dosarul parcărilor, primarul a fost reținut pentru lucruri care se anticipau și nu sunt trase la răspundere persoanele direct implicate. Gamrețchi (Igor Gamrețchi, fostul șef al Direcției Transport – n.r.) stă acasă bine-merci, de exemplu.

Și al doilea dosar este foarte straniu, cel cu procurorii și polițiștii care au câștigat la CEDO și aveau decizii irevocabile de acordare a spațiului locativ. Eu am spus-o de mai multe ori că trebuie să existe locuințe de serviciu care urmau a fi acordate doar pentru perioada serviciului acestor categorii și care urmau a fi întoarse municipalității. Din păcate, legea este cum este, deciziile de judecată obligau Primăria și Chirtoacă a găsit acea portiță de a le acorda bani pentru a-și procura apartamente. Din câte cunosc, dosarul este pornit pentru faptul că nu exista un registru conform principiului „primul venit, primul servit”.

Din păcate, se întâmplă ce am prevăzut pe 10 ianuarie 2016 – distrugerea PL.

Pe de altă parte, am văzut în spațiul public inițiative de a uni forțele unioniste în perspectiva alegerilor parlamentare, eventual în jurul Partidului Unității Naționale (PUN), condus de fostul liberal Anatol Șalaru...

Referitor la viitorul PUN, voi putea să mă expun doar după ce voi vedea sondajele. Până acum, PUN nu a apărut niciodată în sondaje, chiar dacă l-au anunțat pe Traian Băsescu liderul neoficial sau spitirual al partidului.

Dacă în sondajele din octombrie apare cu două-trei procente, iar în decembrie - cu cinci-șase procente, va fi clar că acest proiect e în acensiune și poate să aibă un succes. Dar dacă nu se va vedea această creștere, vom considera că acest proiect nu și-a atins obiectivul.

Dvs. credeți în sondaje?

Da, sunt două companii în sondajele cărora cred – „SBS-AXA” și „Magenta”.

Referitor la inițiativa de a unifica forțele unioniste, întrebarea este dacă liderii acestor partide se vor putea așeza la o masă ca să discute. O bună parte a liderilor partidelor unioniste sunt foști membri ai PL-ului. Este PUN-ul lui Anatol Șalaru și al Anei Guțu, PLR-ul, dacă îl putem considera unionist, PL-ul și PNL-ul condus de Vitalia Pavlicenco.

Am citit și eu pe blogul doamnei Pavlicenco îndemnul de a lăsa tot ce a fost în urmă, dar de la vorbă până la faptă mai este mult.

Până se adună unioniștii, președintele prorus Igor Dodon luptă „aprig” cu democrații și ocupă toată agenda politică din republică...

A fost un parteneriat între aceste partide și eu cred că acest parteneriat continuă pe anumite segmente. Dar apar deja și anumite probleme. PD-ul vede că acest parteneriat a fost mai mult benefic PSRM-ului, a crescut în sondaje, dar democrații nu au obținut ce și-au dorit, chiar dacă vor obține tot ce își doresc în alegeri, plus că tot ei vor fi cei care vor număra voturile.

În anumite subiecte, fiecare este pe cont propriu. Vedeți că a început lecția și pentru Igor Dodon cu arestarea lui Grigore Policinschi de la Dubăsari. Chiar dacă este membru al comuniștilor, știu că dânsul cocheta deja cu socialiștii și ar fi fost un potențial candidat la alegerile parlamentare, chiar ar fi câștigat „la pas” circumscripția. Consider că acesta este primul semnal că a venit și rândul socialiștilor.

PD-ul a făcut parteneriat cu PSRM-ul, și-a atins obiectivele și acum se încearcă înlăturarea oponentului, exact așa cum s-a întâmplat și cu alții.

Dle Carp, chiar dacă este critică la mai multe capitole în ce privește acțiunile guvernării din R. Moldova, Uniunea Europeană continuă să sprijine Chișinăul. Este acesta un credit de încredere acordat principalului partid aflat astăzi la guvernare?

UE a investit prea mult în R. Moldova, mai ales după tragedia din Ucraina, acel război din Donbas, Luhansk, anexarea Crimeei, cu costuri foarte mari din punct de vedere teritorial și al jertfelor umane. UE depune eforturi să nu ajungem și noi în aceeași situație, fiindcă există riscul să fie aplicat și aici același scenariu. Vedem că liderul separatist, Vadim Kransoselski, vorbește tot mai des despre un posibil război, fiind susținut și de la Moscova de diferiți formatori de opinie. De aici mai strigă și Dodon că va face tărăboi... Este clar că avem o politică unică Moscova-Tiraspol-Președinția de la Chișinău.

În asemenea condiții, UE încearcă să păstreze ceea ce a sădit aici. Ea nu are nevoie de un stat care să ajungă la pământ, fiindcă ar pleca din republică și ceilalți care au mai rămas aici, sau de un stat agresiv la hotarul ei, în cazul în care la putere vin socialiștii.

În aceste condiții, credeți că autoritățile profită de aceste „slăbiciuni” ale UE, atunci când spicherul Andrian Candu cere, alături de omologii din Ucraina și Georgia, Uniunii Europene să ofere o „perspectivă clară” de aderare a celor trei state la UE, chiar la summitul Partneriatului Estic din noiembrie?

Condițiile de aderare sunt foarte clare. R. Moldova trebuie să depună mai întâi cerere de aderare la UE, atunci i se vor înmâna condițiile pe care trebuie să le îndeplinească, cu termene foarte clare, ca acest lucru să se întâmple. Lucrurile sunt simple.

Cerere încă nu este, dar și UE și-a luat o pauză în ceea ce privește extindrerea, așa că șanse nu sunt.

Unica șansă este Unirea cu România, pentru a putea rezolva mai repede problema.

Credeți că Unirea poate fi realizată în condițiile de azi?

În R. Moldova, curentul unionist este în creștere. Sigur că nu toți sunt unoniști în baza aspirațiilor emoționale, sunt și din cei cu aspirații raționale, după ce au înțeles că statul a fost dus la faliment de clasa politică și văd schimbări spre bine în România.

Cu cât va crește numărul celor raționali, nu doar al celor emotivi, șansele devin mai mari.

În 2018, când vom marca Centenarul Unirii, reușim?

Eu întotdeauna spun că pentru Unire nu există o dată. Dacă nu se întâmplă în 2018, trebuie să uităm acest lucru? În general, nu trebuie să existe repere, ci pași concreți cum să atragem noi simpatizanți. Și important este de ce ne dorim acest lucru, fiindcă noi avem mai multe clișee, fobii implantate de regimul sovietic.

Știți vorba ceea: de ce nu-ți dorești Unirea cu România? „Fiindcă l-au bătut pe tata”. Dar unde este tata? „L-au împușcat rușii în Siberia”.

Iată aici trebuie să lucrăm pentru a înlătura aceste fobii și atunci va exista o șansă. Dar este nevoie de timp.

Anul 2018 poate fi unul de pornire, nu unul final. Ar fi prea frumos ca Unirea să se întâmple în 2018, dar trebuie să gândim rațional.

Dle Lilian Carp, vă mulțumim pentru interviu!